Misiunea diplomatică română a precizat că a luat act de clarificările ambasadorului german, dar a subliniat că aceste realități sunt consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova.

Potrivit Ambasadei României, orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste fapte sunt „regretabile și lipsite de fundament factual” și riscă să genereze interpretări care nu contribuie la dialogul dintre parteneri și la consolidarea încrederii în regiune.

Reprezentanța diplomatică a statului român avertizează că, în contextul războiului informațional purtat de Rusia, mesajele care creează ambiguități privind limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun pe care le au România și Republica Moldova pot fi speculate în campanii de dezinformare menite să afecteze reziliența democratică și parcursul european al Republicii Moldova. Totodată, Ambasada României a reafirmat sprijinul autorităților române pentru Republica Moldova și respectul pentru dreptul cetățenilor acesteia de a-și decide democratic viitorul.

Declarații „interpretate greșit”

Invitat la Jurnal TV, ambasadorul german Hubert Knirsch a făcut câteva afirmaţii cu privire la limba vorbită în Republica Moldova într-un context în care se discuta despre unirea cu România şi identitatea comună a celor două state. Declaraţiile diplomatului au fost traduse în timp real şi au lăsat loc de interpretări.

Jurnalist Jurnal TV: Noi am fost, la un moment dat, aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România. Ați văzut probabil declarațiile Maiei Sandu despre un posibil plan B pentru Republica Moldova în cazul în care negocierile de aderare la Uniunea Europeană se blochează. Cum vi se pare această idee?

Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova: Este o întrebare pe care o pot decide doar popoarele Republicii Moldova și României. Sunt două state suverane și, dacă își doresc să se unească, aceasta este decizia lor, pe care nimeni nu o poate comenta. Aș pune însă sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie. Dacă vorbim despre valorile europene și respectul pentru individ, există oameni care consideră că avem aceeași limbă, dar există și alții care cred că sunt două limbi sau religii diferite. Statele membre ale Uniunii Europene au fiecare o limbă oficială, dar în interiorul lor trăiesc oameni de etnii și confesiuni diferite, iar una dintre valorile europene este respectul față de această diversitate.

Luni dimineață, ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, într-o postare pe pagina de Facebook a reprezentanței diplomatice, că declarațiile sale din interviul acordat postului Jurnal TV au fost interpretate greșit din cauza unei traduceri simultane neclare.

Potrivit lui Knirsch, în traducerea simultană expresia „există oameni care vorbesc două limbi” a fost redată eronat prin formularea „există două limbi”, iar afirmația sa potrivit căreia „există și alți oameni” a fost tradusă ca „unii gândesc altfel despre asta”.

Ambasadorul a insistat că nu a intenționat să pună sub semnul întrebării unitatea limbii române sau caracterul majoritar al credinței creștin-ortodoxe din Republica Moldova și și-a asumat întreaga responsabilitate pentru confuzia creată.

„Responsabilitatea pentru neliniștea creată îmi revine în totalitate”, a transmis ambasadorul german, precizând că declarația controversată a fost făcută în ultimul minut al unui interviu amplu, fără posibilitatea de a o clarifica ulterior.