O declaraţie făcută, acum trei zile, de ambasadorul Germaniei la Chişinău a stârnit controverse pe ambele maluri ale Prutului atât din partea societăţi civile, cât şi a unor politicieni. Invitat la un post de televiziune, Hubert Knirsch a făcut câteva afirmaţii cu privire la limba vorbită în Republica Moldova într-un context în care se discuta despre unirea cu România şi identitatea comună a celor două state. Declaraţiile diplomatului au fost traduse în timp real şi au lăsat loc de interpretări.
VITALIE CĂLUGĂREANU ,jurnalist, Jurnal TV: Noi am fost la un moment dat aceeaşi ţară, vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi cultură, aceleaşi tradiţii şi aceeaşi religie cu românii din România. Aţi văzut probabil declaraţiile Maiei Sandu despre un posibil plan B pentru Moldova în cazul în care negocierile de aderare la UE se blochează. Cum vi se pare această idee?
E. S. HUBERT KNIRSCH, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova: Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României. Sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aş pune sub semnul întrebării ceea ce aţi spus despre Republica Moldova: avem aceeaşi limbă, aceeaşi religie ca şi România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel, că avem aceeaşi limbă, dar alţii poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite... Statele membre europene au o limbă oficială, dar desigur au oameni de diferite etnii şi valorile europene este că aceşti oameni trebuie să fie respectaţi.
În urma declaraţiei ambasadorului german, fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, a amintit despre adevărul istoric şi lupta basarabenilor pentru limba română.
ION STURZA, FOST PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA: Un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională. Domnului cu pricina i-aș reaminti un lucru simplu: cele mai mari proteste ale moldovenilor nu au fost pentru pâine și nici pentru automobile germane. Au fost pentru limba română, pentru istorie și pentru dreptul de a spune cine sunt. Suntem români. Punct.
Limba română este consfiinţită şi în Constituţie, aminteşte expertul Andrei Curăraru.
ANDREI CURĂRARU, EXPERT ÎN POLITICI PUBLICE ŞI SECURITATE: Nu discutăm despre o opinie personală, ci despre o sfidare a Constituției Republicii Moldova. Diferențele regionale dintre vorbirea din Republica Moldova și cea din România nu transformă româna în două limbi separate. Sprijinul german este important. Respectul pentru Republica Moldova nu este negociabil.
Răspunsul ambasadorului a fost criticat de societatea civilă şi de politicieni de la Chişinău şi Bucureşti.
RAREŞ BOGDAN, EUROPARLAMENTAR DIN ROMÂNIA: Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile. În 1812, Imperiul Rus anexează teritoriul dintre Prut și Nistru. În 1918, Basarabia votează unirea cu România, iar Tratatul de la Paris o confirmă.
Am solicitat Ambasadei Germaniei o reacţie şi o confirmare a declaraţiilor traduse, dar deocamdată nu am primit un răspuns. Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău susţine că va clarifica afirmaţiile diplomatului.
Hubert Knirsch a fost numit în funcţia de ambasador în Republica Moldova în septembrie 2025. A avut o activitate diplomatică în Rusia, de două ori. Iar în perioada 2018-2022, a fost ambasador al Germaniei în Georgia.
