Această inițiativă vine în contextul în care tarifele vamale impuse de Trump și discuțiile repetate despre transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american au determinat Ottawa să caute legături mai strânse cu Europa în domeniile economic și al securității, scrie The Guardian. Carney a pledat pentru o „alianță unică” cu UE, în timp ce Canada încearcă să-și reducă dependența majoră de comerțul cu SUA.

„Aș dori să colaborăm pentru a deschide calea ca această țară să devină primul membru asociat al UE”, i-a spus von der Leyen lui Carney în timpul discursului său anual privind starea Uniunii Europene. Carney a fost ovaționat în picioare de parlamentarii europeni. El urmează să se adreseze Parlamentului European joi.

Von der Leyen a declarat că UE și Canada vor dezvolta acordul de liber schimb existent, ​​cunoscut sub numele de CETA, printr-o „alianță pentru viitor” mai amplă, menită să creeze „un spațiu de prosperitate comună și securitate economică”.

Președinta Comisiei a descris această relație consolidată ca având la bază nu doar comerțul, ci și valori democratice comune.

Mai presus de toate, dragă Mark, Europa și Canada cred în democrație. Credem că puterea nu aparține celui mai puternic, celui mai bogat sau celui care se face cel mai tare auzit, ci nouă, tuturor. Că democrațiile au libertatea de a alege cu cine să colaboreze, a spus von der Leyen.

Von der Leyen a declarat că parteneriatul extins va viza domeniile: producție avansată, tehnologie, producție în domeniul apărării, regiunea arctică, energie, materii prime critice, baterii, inteligență artificială, calcul cuantic, securitate cibernetică și securitate economică.

„Este un parteneriat care nu vizează pe nimeni altcineva, ci urmărește consolidarea forței noastre comune”, a spus ea. „Pe scurt, dorim să ridicăm relația cu Canada la cel mai înalt nivel posibil.”

Un nou statut

Așteptările au fost ridicate în ultima săptămână, după ce Carney a vorbit despre construirea unui „parteneriat unic” cu UE.

Din punct de vedere geografic, Canada nu este un stat european, însă împărtășește aceleași valori ca UE - drepturile omului, democrația, statul de drept - care constituie criterii necesare pentru a deveni stat membru.

Există deja diverse opțiuni pentru țările care nu dețin statutul de membru cu drepturi depline. Norvegia, de exemplu, face parte din piața unică - spațiul UE fără frontiere care permite libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului. De asemenea, Oslo și Bruxelles-ul colaborează în cadrul unor inițiative comune de apărare.

Și Elveția are acces la piața unică prin intermediul mai multor acorduri - iar în anii de după Brexit, Regatul Unit și UE au încheiat cel mai amplu și cuprinzător acord comercial și de cooperare din istoria blocului comunitar, vizând o gamă largă de sectoare. În prezent, Regatul Unit participă la diverse programe ale UE, precum „Orizont Europa” (Horizon Europe), programul Uniunii dedicat cercetării și inovării.

Citește și: UE a ajuns la un acord politic privind al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Potrivit Euronews, Ottawa poartă deja discuții cu Bruxelles-ul în vederea participării la programul de schimburi Erasmus+ și la granturile de cercetare „Orizont Europa”, precum și pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale.

Totuși, statutul de „membru asociat” este unul complet nou, iar unele întrebări esențiale rămân încă fără răspuns - în primul rând, dacă Canada va beneficia de drept de vot în cadrul instituțiilor UE. În ciuda armonizării reglementărilor lor cu cele ale blocului comunitar, Norvegia și Elveția nu au niciun cuvânt de spus în procesul legislativ al UE.