Atacurile cibernetice, fraudele online și tentativele de escrocherie ce exploatează numele instituțiilor statului ridică tot mai multe semne de întrebare privind siguranța banilor și a datelor noastre personale. Cât de protejat este sistemul bancar din Republica Moldova și cât de în siguranță sunt economiile păstrate pe carduri? Discutăm astăzi cu viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, domnul Petru Rotaru.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: Domnule Rotaru, BNM este, în ultima vreme pe limba și în gândul escrocilor. Mai multe redacții media din Moldova dar și cetățeni au primit, zilele trecute emailuri, pretins a fi expediate de BNM, unde era atașat un link, spre accesare, pentru rezolvarea așa-ziselor probleme de rapoprtare financiară. Iar acel link, odată accesat, ataca calculatorul. BNM trimite scrisori, de exemplu, despre probleme de raportare financiară? PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Cu siguranţă, în ce ţine de raportarea financiară, BNM nu transmite. Şi ca să înţelegem mandatul şi activitatea BNM, noi, de fapt, avem un cerc restrâns. Comunicăm, de fapt, oficial cu entităţile pe care le supraveghem, mai puţin cu publicul larg şi cu cetăţenii. Astfel încât, cu cetăţenii avem doar acele relaţii în care avem o corespondenţă sau avem o eventuală petiţie în cadrul BNM. Dar, în esenţă, cu atât mai mult pe raportare financiară sigur nu intervenim şi nu avem această comunicare. Avem un cerc foarte restrâns de persoane şi companii pe care le supraveghem şi, de fapt, avem acea corespondenţă.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: BNM sună/a sunat vreodată cetățenii pentru a-i înștiința despre modul de păstrare a economiilor sau despre riscuri legate de tentative ilegale de creditare? Și aici escrocii aleg BNM pentru a părea mai credibili, invocă aceste motive și, uneori câștigă încrederea victimelor.
PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Escrocii utilizează BNM fiind o instituţie credibilă şi cu reputaţie, plus, mă rog, şi alte instituții publice, astfel încât să fie credibili. Respectiv, ca informaţie generală, BNM nu sună cetăţenii să spună că au fost fraudaţi, nu sună să le spună că poate să le garanteze integritatea fondurilor. BNM, în general, nu discută direct cu cetăţenii. De fapt, instituţiile financiare, care au aceste resurse, comunică direct cu ei. Şi, cel mai probabil, acest mecanism este unul destul de credibil pentru cetăţeni şi îi îndemn că, din moment ce îi sună cineva şi le spună că sunt în nesiguranță resursele financiare, că trebuie trebuie depozitate, să închidă apelul şi să sune la poliţie.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: Cum a fost afectată Banca Națională de atacul cibernetic din octombrie?
PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Haideţi să spunem în felul următor. Noi avem un sistem rigid şi foarte solid în ceea ce priveşte securitatea informaţională. Direct nu am fost afectaţi. Au fost întreprinse toate măsurile, de fapt, de-a lungul perioadei, BNM atrage atenţia foarte mare asupra securităţii cibernetice. Şi, iată aici, noi suntem destul de rezilienţi.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: În contextul atacurilor cibernetice și al fraudelor care exploatează încrederea populației în instituțiile statului, cât de vulnerabil este în prezent sistemul financiar-bancar din Republica Moldova?
PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Haideţi să pornim de la aceea că încă nu avem date oficiale la câte, de fapt, persoane le-au fost afectate, să spunem, datele cu caracter personal. Însă abordarea noastră ca instituție e să fim vigilenţi în această perioadă. Trebuie să distingem două aspecte. Pe de o parte, aceste date cu caracter personal pot fi utilizate, ulterior, de escroci, pentru a fi mult mai credibili, pentru a da mult mai multe detalii mai convingătoare. Şi, de aceea, în continuare îndemnăm cetăţenii să fie vigilenţi, să nu răspundă apelurilor de la anumite instituţii, precum că resursele sunt fraudate, că există riscuri ca cineva să le acceseze conturile. Şi aici, de fapt, este, mai degrabă, o latură în care noi când vorbim de societate, trebuie să fim consolidaţi şi să facem această, să îi spunem, promovare publică, dacă putem să-i spunem aşa, sau informare publică mai corect spus, în care să le spunem cetățenilor cum acţionează escrocii. Pentru că am văzut de la o perioadă la alta că ei îşi schimbă, să-i spunem, strategia. Şi noi, vorbim ca Bancă centrală, facem aceste informări publice, spunem strategiile pe care le aplicăm în conlucrare cu celelalte organe: Poliţia, Comisia Naţională a Pieței Financiare, de fapt, societatea, mass-media, cei care au, să spunem, prezenţa pe social media. De fapt, toată lumea trebuie să comunice. Astfel încât să dezarmăm acele instrumente pe care le utilizează. Şi un alt doilea aspect era despre faptul că la anumite persoane le-a fost divulgat IBAN-ul, codul bancar. Ceea ce vreau să spun eu e că cunoaşterea IBAN-ului nu înseamnă accesul la resursele financiare. Sistemul financiar este unul rezilient şi nu permite ca cineva să neautorizat acces la rersurse. Şi aici este delimitat. Pe de o parte, informaţiile care au fost compromise pot fi utilizate de escroci pentru inginerie socială şi aici trebuie să lucrăm împreună să prevenim acest fonomen. Şi un alt aspect este IBAN-ul care a fost compromis. Şi aici cred că o să se aplice diferite strategii, modificarea IBAN-ului. Dar, în esenţă, cunoaşterea IBAN-ului, eu spun exemplu unei case, dacă ştii adresa, nu neapărat ai acces în casa respectivă, pentru că sunt metode de securitate. Exact aşa e şi aici. Şi noi, pentru a face anumite plăţi, pentru a avea acces la cont, am implementat aşa-numitul Strong Customer Authentication. De fapt, fiecare persoană, care face o anumită plată, trebuie să aplice două măsuri de securitate pentru cele trei. În bunele practici şi securitate în plăţi, există trei piloni: este pilonul cunoaşterea, adică trebuie să pui o dată pe care o cunoşti doar tu şi nu o cunoaşte altcineva. Un al doilea pilon este posesia, adică trebuie să faci plăţile sau poţi face plăţile de pe un device pe care îl ai doar tu în posesie şi banca cunoaşte ce device ai tu în posesie. Şi un alt aspect este inerenţa, adică ceea ce eşti tu: datele biometrice, face ID. Şi iată trebuie să aplici din aceşti trei piloni doi, care îţi creează un nivel înalt de securitate şi de protecţie a informaţiei şi a datelor financiare.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: Ne sunt în pericol banii păstrați pe conturi de card, de exemplu? Pentru că nimeni nu credea că datele personale ne sunt În pericol, până când atacul cibernetic a demonstrate contrariul.
PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Eu ce vreau să spun e că noi toţi atragem atenţie sporită, în general, datelor bancare. Anumite date care au fost compromise şi anume IBAN-ul care a fost compromis, nu implică în sine şi accesul la resurse financiare. Şi am spus mai sus, este despre faptul că, cunoscând IBAN-UL, exact cum cunoşti adresa unei locuinţe, nu poţi avea acces, pentru că sunt anumite măsuri de securitate. Aceste măsuri de securitate sistemul financiar le aplică.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: Retrospectiv privind, vorbind din optica dumneavoastră, cum aţi văzut această evoluţie a fraudelor şi contextul în care s-au produs. PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Analizând dinamica sau retrospectiva, am văzut că în luna mai 2026, am avut cel mai mare număr de cazuri declarate la organele de drept, circa 210 cazuri. Avem un trend descendent, după numărul de cazuri şi după valoare. Astfel, în luna octombrie avem 25 de cazuri, adică vedem de 10 ori s-a micşorat numărul cazurilor declarate şi, de fapt, fraudele care s-au făcut. Analizând sursa resurselor pe care le-au fraudat, în mare parte 60% din resurse sunt resurse proprii, adică nu sunt din conturile bancare, nu sunt credite bancare, sunt resursele proprii, pe care cetăţenii, manipulaţi prin inginerii sociale, le-au fost transmise aceste resurse. Instrumentul cel mai utilizat pentru ingineria socială este reprezentarea unei instituţii publice, vorbim că e poliţie cibernetică, care de fapt nici nu există, Dar, în percepţia cetăţenilor, ele fiind instituții care au o anumită credibilitate: SIS, Serviciul Spălarea Banilor, BNM, Poliţie. De fapt, iată cam 65% din toate cazurile au fost prin apelarea persoanelor şi prezentarea fraudatorului drept reprezentant al unei instituţii publice. Mai avem un alt fenomen, anume investiţiile online. Adică, este fenomenul în care persoanele sunt atrase de venituri foarte rapide, cu rentabilitate foarte mare: 100-200%. Şi, atunci, din păcate, persoanele cad în această capcană, cu perspectiva a obţine venituri pe termen scurt. Ceea ce vreau să spun e să nu credeţi că bani sau, în general, o rentabilitate foarte mare nu trebuie să pună semne de întrebări pentru orice cetăţean. Şi cel mai important este că persoanele transmit banii cash, prin curier, unor persoane necunoscute. Asta nu trebuie să fie acceptabil. De fapt, aici era şi problema pentru că oamenii sunt atât de manipulaţi de fraudatori că se duc şi transmit cash aceşti bani. Practic, tot până la 70% din toate fraudele au fost transmise în numerar. Şi asta, la fel, este un semn foarte mare de întrebare. Şi, iată aici, practic, toate instituţiile îşi consolidează eforturile pentru a transmite informația către cetăţeni, a informa despre riscurile care derivă. Pentru că, din moment ce ai transmis aceşti bani, organelor de drept le este foarte greu să îi găsească. Atunci, oamenii trebuie să fie vigilenţi, să nu transmită bani, să nu răspundă apelurilor necunoscute, să nu transmită coduri OTP care vin care vin pentru anumite operaţiuni. De fapt, îndemnul meu este să fie vigilenţi, astfel încât minimizam acest fenomen. Şi am spus, 210 cazuri vs 25 de cazuri într-o lună. Numărul a scăzut dramatic, dar în continuare vedem vigilenţa cetăţenilor prin apelurile la 112. Ceea ce ne spune că, în fiecare săptămână, avem practic, dacă au fost 25 de cazuri, cred că de 10 ori mai multe apeluri, prin care se previne acest fenomen. Şi asta bucură. Dar cel mai important este că noi lucrăm împreună la educația financiară a societăţii, la incluziunea financiară, astfel încât persoanele să poată distinge un proces, să îi spunem, în relaţia cu instituţia financiară sănătos şi unul care este alterat de aceşti răufăcători sau fraudatori.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: Să ne imaginăm că, în timp ce discutăm, cineva care ne urmăreşte, îşi dă seama că a transmis un cod unui escroc sau a accesat un link al escrocilor, ce poate face banca în această situaţie?
PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Cu siguranţă, dacă persoana a permis, anumite date, depinde, pentru că noi vorbim de diferite categorii de date, dar, cu siguranţă, în primul rând, trebuie să sune instituția financiară la care se deserveşte, pentru a-şi securiza resursele, el, personal, sună. Adică, este numărul de contact pe care îl are fiecare instituție financiară, pentru a-şi securiza informația. Şi, doi, trebuie să anunţe organele de drept, pentru că fiecare apel prin care se demască un anumit fenomen îi ajută pe ceilalţi. Şi, de fapt, poliţia şi organele de drept sunt mult mai informate, în ceea ce priveşte potenţiale noi fraude.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: Dacă reuşesc, în cele din urmă, să acceseze un credit în numele unei victime, ce se întâmplă ulterior cu istoricul creditar?
PETRU ROTARU, prim-viceguvernator al BNM: Nu poate un escroc să acceseze un credit în numele victimei. Adică, asta este total exclus. Ceea ce fac ei e să manipuleze persoana. Noi am avut foarte multe cazuri când persoana merge la instituția financiară, ca bonitate, este capabil să atragă un credit, însă noi am avut fenomenul în care angajaţii băncii, analizând comportamentul, pentru că noi am transmis anumite circulare prin care le-am spus angajaţilor băncii despre cum este comportamentul celor care sunt manipulaţi, pentru a veni şi a lua credit. De multe ori sunt foarte stresaţi, foarte grăbiţi, vor astăzi creditul, vor să extragă bani de pe cont. Şi noi, pentru fiecare mecanism pe care îl utilizează, am găsit un mijloc de a atenua acest risc. Avem acele chestionare prin care le spunem că în această perioadă sunt fraudatori, foloseşti creditul doar pentru tine, nu ai fost influenţat de nimeni, rudele cunosc. Adică, este un chestionar foarte detaliat. Şi am avut şi situaţii când persoana, fiind manipulată, a venit şi a dorit să ia credit, la un moment dat, banca nu a dat curs acestuia, se lasă de multă ori şi cu anumite, să-i spunem, discuţii mai aprinse în sensul că „de ce nu îmi acordaţi credit, eu am bonitate”. Şi, la o anumită etapă, s-au inclus pe fir şi organele de drept, astfel încât au fost depistaţi cei care încercau să îi impună sau să îi manipuleze pentru a lua credite. Dar niciodată, nimeni nu poate să ia credit în numele altei persoane. Asta trebuie să fie foarte clar. Pentru că noi avem măsuri suficiente, astfel încât persoanele să meargă singure să ia credit, dacă au necesitate. Pentru că e un proces financiar sănătos. Dar, în numele altei persoane, nimeni nu poate să acceseze.
ALEX MACOVEI, jurnalist TVR MOLDOVA: Domnule Rotaru, vă mulțumesc pentru acest interviu. Doamnelor, domnilor au fost Interviurile Telejurnalului. Sunt Alex Macovei și vă mulțumesc pentru atenție. Rămâneți cu TVR MOLDOVA.