Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins pe 11 noiembrie cererea fostului șef al Marelui Stat-Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, împotriva unui decret al președintei Maia Sandu prin care i-au fost retrase două distincții de stat în iunie 2024 pentru o presupusă colaborare a ofițerului cu spionajul rusesc.
Decizia instanței nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Centru, în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii.
Cine este Igor Gorgan?
Igor Gorgan a fost numit pentru prima dată în funcția de șef al Marelui Stat-Major al Armatei Naționale în 2013. Trei ani mai târziu, în 2016, a fost demis de ministrul Apărării de atunci, Anatol Șalaru. Între 2018 și 2019 a condus Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate din cadrul Academiei Militare „Alexandru cel Bun” din Chișinău. În 2019, a revenit la conducerea Marelui Stat/-Major și a fost numit comandant al Armatei Naționale de către președintele de atunci, Igor Dodon. Numirea a avut loc la scurt timp după schimbarea guvernării, când PSRM și Blocul „Acum” au înlăturat de la putere Partidul Democrat, condus de Vladimir Plahotniuc.
În 2021, după instalarea Maiei Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova, Igor Gorgan a fost demis din nou.
Pe 5 iunie 2024, publicația The Insider a publicat o investigație în care a relatat că a obținut acces la corespondența de pe Telegram a lui Igor Gorgan cu ofițerul său de legătură din cadrul serviciului de informații militare al Rusiei (GRU), colonelul Aleksei Makarov. Potrivit publicației, Gorgan îi raporta în mod regulat informații despre situația politică internă din Republica Moldova și transmitea date despre vizitele reprezentanților Ministerului Apărării din Ucraina, care achiziționau tehnică militară și muniții pentru armata ucraineană. „Omul de legătură” al rușilor a activat în Marele Stat-Major până la sfârșitul anului 2021, când noua președintă, Maia Sandu, l-a demis. În iulie 2023, în ajunul expulzării în masă din Republica Moldova a diplomaților ruși suspectați de spionaj, acesta s-a angajat la Organizația Națiunilor Unite.
Cum a pornit litigiul?
La o săptămână distanță, pe 11 iunie 2024, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care fostului șef al Marelui Stat-Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, i-au fost retrase două distincții de stat – Medalia „Meritul Militar”, acordată în 2006, și Ordinul „Credință Patriei”, clasa a III-a, conferit în 2015, pentru îndeplinirea ireproșabilă a datoriei de serviciu, contribuții la restabilirea și modernizarea tehnicii militare și merite în organizarea proceselor de instruire și de pregătire de luptă.
Igor Gorgan a solicitat în instanță anularea decretului prezidențial. Fostul șef al Marelui Stat-Major al Armatei Naționale consideră că decizia este ilegală și îi încalcă mai multe drepturi fundamentale, inclusiv prezumția de nevinovăție, dreptul la reputație, demnitate, viață privată și proprietate. În argumentarea sa, Gorgan susține că decizia autorităților a fost luată doar în urma investigației jurnalistice publicate de portalul The Insider.
Gorgan se declară victimă a unor foști subalterni
Gorgan afirmă că materialul conține informații false și denigratoare, care nu corespund realității. El se declară țintă a unor „atacuri media” care reprezintă interesele unor persoane cărora nu le-a permis sustrageri din partimoniul Armatei Naționale în perioada aflării sale în fruntea Marelui Stat-Major al Republicii Moldova.
Fostul șef al Marelui Stat-Major mai reclamă declarațiile publice făcute de Adrian Băluțel, pe atunci șef al Cabinetului Președintei Republicii Moldova. Potrivit lui Gorgan, acesta l-ar fi prezentat drept vinovat de trădare de patrie și ar fi anunțat retragerea distincțiilor militare înainte ca autoritățile să desfășoare o investigație oficială și să stabilească existența unor fapte ilegale. Gorgan consideră că decretul prezidențial s-a bazat pe o prevedere generală a Legii privind distincțiile de stat, fără ca autoritățile să indice concret ce fapte ar fi comis și în ce mod acestea ar încălca prevederile Constituției.
Pe 25 iulie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a sesizat Curtea Constituțională la solicitarea avocatului Gheorghe Malic, care a cerut verificarea constituționalității unor prevederi legale – prezumția de nevinovăţie, securitatea juridică, reputația persoanei și demnitatea umană, implicit dreptul la respectarea vieții private şi dreptul la proprietate.
Curtea Constituțională a respins sesizarea, explicând faptul că prezumția de nevinovăție se aplică doar în cazul acuzațiilor penale. În cazul retragerii distincțiilor de stat, Curtea constată că procedura nu este una penală. În plus, Constituția și legea îi oferă președintelui Republicii Moldova competența exclusivă atât de a acorda, cât și de a retrage distincțiile de stat. Prin urmare, retragerea unei decorații nu reprezintă, în sine, o acuzație penală.