Șeful Legislativului a declarat că mesajele transmise de către CALM în teritoriu despre lipsa stimulentelor financiare pentru localitățile care aleg să se amalgameze nu corespund realității.

„Cea mai mare rugăminte este către directorul executiv al CALM. Am înțeles că merge prin localități și spune că stimulente nu o să fie. Haideți să nu dezinformăm, pentru că facem un mare deserviciu cetățenilor”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit acestuia, aproximativ 80 de primari au beneficiat deja de stimulente în cadrul procesului de amalgamare voluntară. Totodată, Grosu a spus că autoritățile centrale sunt disponibile să ofere explicații înainte ca informațiile să fie făcute publice.

„Dacă nu cunoașteți, sunați la Guvern, sunați-mă pe mine. Dacă nu vă răspunde Guvernul, vă răspund eu, dar să nu dezinformăm, pentru că e ușor să tulburi și apoi cineva trebuie să vină să repare”, a afirmat președintele Parlamentului.

CALM a transmis o scrisoare adresată conducerii statului în care solicită amânarea termenului de 31 iulie pentru amalgamarea voluntară a localităților. Organizația susține că reforma administrativ-teritorială se bazează pe un concept care nu a fost aprobat printr-un act normativ și afirmă că termenul stabilit este folosit pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali. Congresul cere restabilirea legalității, încetarea presiunilor asupra autorităților locale și reluarea dialogului cu comunitățile.

Într-o declarație publică, CALM afirmă că în Parlament a fost înregistrat „peste noapte” un proiect de lege care ar urma să fie adoptat în regim de urgență, cu scopul de a acoperi presupuse ilegalități legate de termenul-limită din 31 iulie și de conceptul reformei administrativ-teritoriale, despre care organizația susține că nu a fost aprobat printr-un act normativ.

CALM denunță presiuni asupra primarilor

Potrivit CALM, amendamentul nr. 235, înregistrat la 23 iulie de un grup de deputați, instituie un moratoriu asupra amalgamării voluntare, însă a fost inclus într-un proiect de lege privind etica profesională și managementul resurselor umane, fără legătură cu reforma administrativ-teritorială. Organizația consideră că această procedură este necorespunzătoare și susține că amendamentul nu remediază presupusele nereguli anterioare, întrucât ar urma să intre în vigoare abia la 31 august 2026, după expirarea termenului de 31 iulie.

CALM mai afirmă că autoritățile au exercitat presiuni asupra primarilor pentru a lua decizii privind amalgamarea într-un termen care, în opinia organizației, nu avea bază legală. Totodată, reprezentanții autorităților locale susțin că modificările legislative propuse contravin procedurilor constituționale și afectează autonomia locală.

În acest context, CALM solicită retragerea amendamentului nr. 235 și reluarea reformei administrativ-teritoriale cu respectarea procedurilor legale, inclusiv elaborarea unui concept agreat prin consens, consultarea autorităților publice locale și respectarea tuturor etapelor prevăzute de lege.

Citește și: CALM avertizează: Politizarea reformei teritorial-administrative, un risc major pentru R. Moldova

În replică, Cancelaria de Stat a precizat că procesul de amalgamare voluntară este reglementat de peste trei ani, este unul participativ și se desfășoară în baza deciziilor adoptate la nivel local.

Anterior, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că termenul-limită din 31 iulie nu va fi prelungit. Potrivit acestuia, după această dată Executivul va trece la următoarea etapă a reformei administrativ-teritoriale, astfel încât procesul să fie finalizat înaintea alegerilor locale din 2027. Potrivit lui Buzi, până în prezent 225 de primării au adoptat decizii finale privind amalgamarea voluntară.