Înjurături și expresii jignitoare au răsunat în ultimii ani inclusiv de la tribuna Parlamentului. De această dată, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a înjurat după ce majoritatea parlamentară a respins o inițiativă privind comemorarea victimelor violenței domestice. Experții condamnă gestul și spun că asemenea derapaje slăbesc încrederea cetățenilor atât în politicieni, cât și în instituțiile statului.
Incidentul s-a întâmplat la şedinţa de azi a Parlamentului. Deputaţii au respins inițiativa deputatei Partidului Nostru, Elena Grițco, privind instituirea Zilei comemorării victimelor violenței domestice. PAS a fost singura fracțiune care nu a susținut proiectul. Nemulțumit de rezultat, Renato Usatîi a criticat votul majorității și a folosit un cuvânt licențios.
RENATO USATÎI, liderul Partidului Nostru: Ori noi ne-am obișnuit că trebuie să avem 20-30 de femei ucise și pe urmă toate partidele se duc la mort, cu flori, cu coroane. Eu am uitat, anul acesta nu avem alegeri, de aceea partidul de guvernare nu susține. Dar nu vă supărați… e total.
Nu este pentru prima dată când aleşi ai poporului sau reprezentanţi ai puterii folosesc injurii pentru a-şi exprima indignarea. În noiembrie 2021, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a scăpat o înjurătură la microfon, după câteva ore de ședință. Ulterior, speakerul și-a cerut scuze.
Tot în 2021, fostul deputat PAS Boris Marcoci a rostit un cuvânt obscen după ce s-a împiedicat la tribuna centrală.
Şi unii miniştri au fost suprinşi folosind expresii jignitoare. În septembrie 2025, un videoclip în care apare Alexei Buzu, atunci Ministrul Muncii, devine viral după ce Buzu folosește un cuvânt insultător, într-o discuție electorală cu locuitorii din raionul Drochia. Ulterior, acesta a prezentat scuze.
În afara Parlamentului, limbajul vulgar i-a vizat direct și pe jurnaliști. În septembrie 2023, Vladimir Bolea, atunci ministru al Agriculturii, a înjurat un reporter la finalul unei conferințe de presă, crezând că microfoanele nu-l mai înregistrează. Ulterior, și-a exprimat regretul.
În 2020, fostul deputat socialist Anatolie Labuneț a înjurat un reporter de la un post privat de televiziune după ce jurnalistul i-a cerut să comenteze acuzațiile formulate de adversarii săi politici.
Pe lista expresiilor jignitoare se regăsesc și alți demnitari. În 2024, primarul capitalei, Ion Ceban, i-a numit "prostălani" pe cei care criticau modul în care erau curățate străzile de zăpadă.
Nici fostul președinte al Parlamentului Marian Lupu nu a fost ferit de asemenea derapaje. În timpul unei ședințe, acesta a rostit un cuvânt obscen înainte de a-și închide microfonul.
Experţii spun însă că, indiferent de context sau intenție, o înjurătură rostită de la tribuna unei instituții publice nu poate fi justificată. Dimpotrivă, aceste incidente slăbesc atât din autoritate, cât şi credibilitate în faţa cetăţeanului.
NATALIA EFROS specialistă în comunicare: Cu siguranță, un mesaj necenzurat, dat de la tribuna unei instituții publice, oricare ar fi ea, care se plătește din banul public al cetățeanului, nu este un act care poate fi acceptat, încurajat și, mai ales, replicat. În acest context, instituția Parlamentului este dezavantajată, pentru că autoritatea acesteia este subminată chiar de cei care ar trebui să o întărească.
NICOLAE NEGRU analist politic: E un moment care vorbeşte despre nivelul de cultură politică şi cultură, în general, al deputaţilor noştri. Trebuie să spunem că nu este singurul caz în Parlament. Şi nu doar la deputaţii din opoziţie s-au întâmplat lucrul acesta. Nu e nimic de făcut în cazul de faţă, trebuie să spunem lucrurilor pe nume şi trebuie de aplicat regulamentul.
