După patru ani de studiu intens, în acest an şcolar, Adelina Samatiuc, a ajuns să-şi vadă visul din copilărie cu ochii - să predea în faţa elevilor. Cu entuziasmul specific tinerilor, dar şi multă determinare, tânăra a ales să fie învăţătoare de clasele primare la liceul „Mihai Marinciuc” din Chişinău.

ADELINA SAMOTIUC, învăţătoare: Înseşi provocările sunt emoţiile cu care vin la clasă, dar odată ce au venit elevii şi m-au primit atât de cald, deja şi emoţiile mele au început a dispărea. Obiectivul meu cel mai important este să fiu învăţătoarea de care am avut eu nevoie. O învăţătoare înţelegătoare şi care poate reda elevilor toată materia, dar şi sprijinul emoţional.

În acest an şcolar, în liceul Mihai Marinciuc din Chişinău au ajuns opt tineri specialişti, cei mai mulţi de până acum. Între ei şi Maria Chitic, profesoară de limba şi literatura română.

MARIA CHITIC, profesoară de limba şi literatura română: Cum mă simt în această profesie? Îmi vine mănuşă şi nu o zic pentru că m-aş aprecia, dar când ies de la ore mă simt împlinită, simt că am făcut necesarul pentru copiii din clasă, mă simt bine în postura de profesor şi îmi place. Copiii sunt chiar curioşi şi însetaţi de cunoştinţe, când vine profesorul ei deja ştiu la ce temă trebuie să trecem, pregătesc întrebări, noi trecem la temă, dar nu, după manual e altceva, îmi plac că ei caută material, să le mai predau, să vorbim, le place să vorbim şi în afară de manual, despre situaţii de după şcoală, se crează un climat foarte cald în clasă.

În liceul „Mihai Marinciuc” învaţă  peste 1.200 de elevi şi predau peste 70 de profesori.

VALERIA IONIŢĂ, director, liceul „Mihai Marinciuc”, Chişinău: Dacă s-a mărit comunitatea, avem nevoie şi de cadre didactice. Anul acesta, pentru a acoperi necesitatea am solicitat cadre didactice de la Ministerul Educaţiei, profesori la învăţământul primar, istorie, geografie, limba şi literatura română, psiholog. Spre regret nu avem profesor de informatică, probabil este criză la acest subiect, şi încercăm să acoperim acest deficit prin cumularea de la alte instituţii, ceea ce crează o dificultate foarte mare în elaborarea orarului.

Totuşi, criza profesorilor încă se resimte în aproape toate grădiniţele, dar şi şcolile din capitală.

ANDREI PAVALOI, şef adjunct, Direcţia municipală de Educaţie: Solicitarea a fost de 566 de cadre atât pentru învăţământ preşcolar, cât şi cel şcolar. Din păcate, am primit o ofertă din partea Ministerului şi au fost repartizaţi 190 de cadre. Ieri am făcut o evaluare şi ama vut 140 de cadre didactice deja angajate, din cele solicitate de către noi. Procesul este continuu. Situaţia este destul de complicată, mai ales la materiile reale, cum ar fi matematica, fizică, informatică, chimie, ţinând cont de faptul că numărul de specialişti este foarte mic, iar numărul de absolvenţi foarte redus.

Pentru a acoperi această criză se apelează adesea la profesorii pensionari sau se cooptează dascăli şi din alte instituţii. În ultimii ani, responsabilii de la Ministerul Educaţiei au întreprins mai multe măsuri pentru ca profesia de dascăl să devină mai atractivă. Tinerii specialiști care aleg să se angajeze în școli și grădinițe beneficiază de indemnizații cuprinse între 160.000 și 375.000 de lei. 

Pe lângă indemnizație, profesorii debutanți beneficiază de normă didactică redusă la 75% în primii cinci ani de activitate, alocație anuală de 4.000 de lei pentru materiale didactice. Totodată, potrivit unui regulament aprobat de către Guvern, profesorii, directorii și personalul didactic auxiliar care vor fi nevoiți să se angajeze în alte unități administrativ-teritoriale după reorganizarea școlilor vor putea primi o indemnizație unică de relocare de până la 300.000 de lei.