Numărul de cetăţeni din Republica Moldova care declară că vorbesc limba română este în creștere conform rezultatelor preliminare ale Recensământului făcute publice săptămâna trecută. Peste 33% dintre respondenți au declarat că vorbesc limba română, față de sub 24% la Recensământul din 2014 și 16,4% la cel din 2004.
Față de acum zece ani, ponderea populației care se declară vorbitori de limbă română este în creștere cu 8%.
„- Limba română pentru că este limba de stat şi limba pe care am vorbit-o toată viaţa.”
„- Cu limba română pentru că trăim în Republica Moldova şi vorbim demult româna, doar că în grai moldovenesc, putem spune. Şi Moldova a fost parte a României, deci limba română.”
„-Limba româna pentru că mama este româncă, iar tatal meu este pe jumătate român, iar pe altă jumătate ucrainian şi polonez. Aşa suntem noi cei de la nordul Moldovei.”
„- Moldovenească. De ce? Pentru că este limba de stat, asta este limba de stat, nu este română. Eu aşa consider. Este părerea mea.”
În același timp, se remarcă o descreștere a ponderii celor care declară că vorbesc așa zisa limbă moldovenească.
MARIA PILCHIN, critic literar: „Este o chestiune de normă şi de uz. Ne-am deprins să auzim moldoveni, moldovenească, doar că trebuie să nuanţăm. Vorbim o limbă română, standardul, norma, dar vorbim şi graiul moldovenesc, acela de la bunica, de la mămuca de acasă. Lectura este foarte importantă în acest sens, studiile sunt foarte importante în acest sens. Şi atunci când tot mai mult observăm că astăzi spunem română, şi nu moldovenească, se explică şi printr-un procent mai ridicat al oamenilor educaţi, educaţi în sensul instituţional şi cultivaţi, în sensul citiţi.”
VASILE CANTARJI, sociolog: „Este eterna noastră dispută cum să ne numim limba şi pur şi simplu se întâmplă că în timp ajung generaţiile care au făcut studiile în perioada independenţei când i se spunea română şi la şcoală. Şi pleacă din viaţă generaţiile mai în vârstă care s-au obişnuit din perioada sovietică să o numească moldovenească. Doar aici este tot schimbul.”
Un alt factor care a influenţat modul de răspuns al basarabenilor în ceea ce priveşte limba maternă este şi impactul invadării Ucrainei de către Rusia.
MARIA PILCHIN, critic literar: „Mi se pare o acutizare şi pe fond de război pentru că acest război a acutizat sentimentul nostru, identitatea noastră naţională şi deodată cei care au fost cumva sustraşi de cine sunt şi ce fac, au devenit atenţi şi s-au întrebat dar eu cine sunt în proximitatea unui război. Şi deodată foarte multă lume a zis: noi suntem români, cu istoria noastră, cu imperiul, cu URSS-ul, dar noi suntem români şi noi vorbim româna. Avem doua state româneşti”.
Din 2023, limba română a devenit oficial limba de stat în Republica Moldova şi a înlocuit sintagma "limba moldovenească" în Constituţia ţării.
