Social

Șerpeni: Realitățile tăinuite despre sacrificiul din 1944

Șerpeni: Realitățile tăinuite despre sacrificiul din 1944

După mai bine de opt decenii de la sfârşitul celui de-Al doilea Război Mondial, narativele propagandei sovietice sunt folosite şi azi. Un exemplu e şi tragedia de la Şerpeni, din ajunul Operaţiunii Iaşi-Chişinău, atunci când sovieticii au trimis la moarte câteva zeci de mii de bărbaţi, folosiţi ca momeală pentru armata germană. An de an, această operaţiune e prezentată ca un succes al sovieticilor împotriva Germaniei, dar rămâne trecut sub tăcere preţul de sânge plătit atunci.

În pofida acestei file de istorie omise şi cu un război la graniţă, recent, la complexul memorial "Capul de pod Şerpeni" s-au auzit imnul Rusiei şi alte cântece care promovează războiul.

În timpul unei ceremonii de reînhumare a 22 de ostaşi sovietici, care a avut loc pe 3 mai, participanții au fluturat drapele rusești și sovietice, iar ambasadorul rus, Oleg Ozerov, încă neacreditat la Chișinău, a ținut un discurs. 


La eveniment au fost prezenți politicieni pro-ruşi, precum fostul preşedinte Igor Dodon şi deputaţii Vasile Bolea, Vlad Batrîncea, Zinaida Greceanîi. Mai mult, s-au auzit şi cântece ruseşti care promovează războiului, ceea ce a stârnit indignare în spaţiul public.


Operațiunea Iași-Chișinău, începută de sovietici la 20 august 1944 a intrat în istorie ca una din cele mai scurte, dar care a schimbat raportul de forțe pe segmentul de sud al frontului sovieto-german și, în consecință, în Balcani. 


Rezultatul acestei bătălii a fost trecerea României de partea Aliaților, precum și reanexarea Basarabiei. Petru Pasenco, în vârstă de 84 de ani, fost profesor de istorie din satul Șerpeni, spune că până la 20 august 1944 localitatea sa a fost ținta atacurilor atât din partea sovieticilor, cât și din partea germanilor. Asta în condiţiile în care Capul de pod Șerpeni a fost doar o momeală pentru germani care trebuiau să credă că aici va începe ofensiva. În realitate, aceasta se pregătea la Chițcani.

PETRU PASENCO fost profesor de istorie, satul Şerpeni, Anenii Noi: În ajunul Operaţiunii Iaşi-Chişinău care a început pe 18 (n. r. august), comandamentul sovietic spre a-i induce în eroare pe germani şi a-i face să creadă că de aici va începe ofensiva decisivă, a dat ordin să fie luat cu asalt satul Şerpeni. Și din partea cealaltă de Nistru, de la Taşlîc şi Butor, arileria sovietică a început să bombardeze satul, chemând un foc nimicitor al artileriei germane.


Istoricii susţin că atunci sovieticii au trimis la moarte peste 30 de mii de bărbaţi. Era vorba de aşa-numita infanterie neagră, slab instruită şi prost echipată, folosită ca momeală pentru armata germană.


VIRGIL BÂRLĂDEANU, doctor în istorie, conferenţiar universitar: Când ultimii ostaşi din această infanterie, mobilizată din populaţia locală, a ajuns în redutele inamicului şi acolo au fost ucişi de propria artilerie, pentru că nu mai erau necesari. Ofensiva adevărată s-a produs mai la sud şi la nord şi, în felul acesta, s-a produs operaţia Iaşi – Chişinău.


PETRU PASENCO fost profesor de istorie, satul Şerpeni, Anenii Noi: Și iată două zile, pe 18, 19 și august, satul a fost distrus din ambele părți.  Populația era evacuată. Și atunci a rămas numai o casă întreagă și una parțial deteriorată. Restul au ars toate.

Potrivit istoricilor, odată cu terminarea operațiunilor militare în Chișinău a revenit administrația sovietică. Astfel, doar în primele zile după aceea, circa 150 de mii de bărbați din Basarabia au fost mobilizați și trimiși să lupte pe cele mai grele segmente ale frontului. 


Profesorul din Șerpeni mărturiseşte că populația din localitate a fost decimată. Mulţi bărbaţi au ajuns pe front. Alţi oameni au fost, ulterior, deportaţi în Siberia, la muncă silnică.

PETRU PASENCO fost profesor de istorie, satul Şerpeni, Anenii Noi: Nu găsim că noi am fost eliberați de germani. Mai degrabă, aș spune, noi am fost ocupați de către sovietici, pentru că, argumentez, a urmat foamea organizată, a urmat colectivizarea și, ca urmarea colectivizării, duși la sever, şi în Kazahstan, dar mai cu seamă în Siberia.

Deşi, an de an, operaţiunea de la Şerpeni a fost prezentată ca un succes al sovieticilor împotriva Germaniei, rămân în continuare nespuse detaliile tragice. Mai mult, în condiţiile războiului ruso-ucrainean de la graniţă, declanşat de Rusia, la ceremonia de comemorare a soldaţilor căzuţi pe câmpul de luptă s-a intonat imnul Rusiei, care a stârnit indignare inclusiv în rândul localnicilor.

NADEJDA MÎRZAC ghid, Complexul memorial "Capul de pod Şerpeni": Vin oameni plătiţi pe aici care singuri se dau în vileag că sunt plătiţi să vină aici să strige şi să nu onoreze. Vin şi oameni distinşi, care sunt mai educaţi puţin. Mai mult aici domină culoarea roşie şi (n. r. sunt spuse) urale urâte decât adevărul.


Unii, însă, nu sunt deranjaţi de ceremoniile care elogiază armata sovietică şi încurajează războiul.


Complexul Memorial "Capul de pod Şerpeni" a fost inaugurat pe 22 august 2004, fiind dedicat militarilor sovietici căzuți în luptele de pe acest platou, din primăvara și vara anului 1944.  

REPORTER: CARINA MULLER

Imagine: Andrei Daraban

author-img_1

Redacția TVR Moldova

Reporter