Paralela istorică este izbitoare. Așa cum în 2003, arestarea lui Hodorkovski a marcat reprimarea disidenței, acum, acuzațiile lansate de FSB (Serviciul Federal de Securitate) împotriva lui Hodorkovski și a 22 de membri ai Comitetului Anti-Război arată o vulnerabilitate nouă în inima statului rus.

FSB susține că grupul „urmărește preluarea violentă a puterii și răsturnarea ordinii constituționale”.

Fostul ambasador al SUA în Ucraina, John Herbst, afirmă clar: „Ne arată că Kremlinul este paranoic. Putin caută dușmani pentru a-și consolida regimul.”

Rezistența economică a Rusiei, lăudată de Kremlin, este pe cale să se prăbușească. Nu este vorba de colapsul imediat prezis la începutul războiului, ci de o criză financiară care mocnește.

Ministrul Economiei de la Moscova a avertizat încă din iunie că țara se află „în pragul unei recesiuni”. Kremlinul a obligat băncile să acorde împrumuturi masive companiilor din domeniul apărării, fără garanții și fără rezerve pentru neplăți.

Aceasta a creat o „rezervă ascunsă de datorii” care nu apare în bilanțul statului. Craig Kennedy de la Harvard, fost vicepreședinte la Bank of America, avertizează: „Nimeni nu știe cu exactitate cât va fi neplătit odată ce vor ajunge la scadență.”

Presiunea externă, combinată cu problemele interne, creează o criză de lichidități. Ucraina și-a intensificat agresiv atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești, lovind aprovizionarea cu combustibil a țării.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat recent noi sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere rusești, ca reacție la lipsa de progrese în Ucraina. Această acțiune a forțat India și China, principalii cumpărători de petrol rusesc, să își reducă achizițiile, amenințând să taie veniturile cruciale care alimentează mașina de război a lui Putin.

Expertul Timothy Ash de la Chatham House concluzionează: „Pentru prima dată în trei ani și jumătate, Rusia este cu adevărat afectată. Cred că există o oarecare panică.”