În nordul Republicii Moldova, la aproximativ 15 kilometri de oraşul Bălţi, lângă satul Corlăteni, raionul Râşcani, se află Aeroportul Internaţional Leadoveni, sau mai bine spus ce a mai rămas din el. Pe timpuri, un obiect de importanţă strategică, astăzi am găsit aici un loc dat uitării - clădiri ruinate, utilaje ruginite şi o pistă plină de fisuri, măcinată de timp, dar şi de indiferenţa autorităţilor. Pe vremuri, aeroportul era o poarta aeriană care lega Bălţiul cu alte oraşe.  

Aeroportul Internaţional Bălţi-Leadoveni este al doilea ca mărime din Republica Moldova, după cel din Chişinău. A fost dat în exploatare în anul 1989 şi a fost conceput din start pentru operarea zborurilor civile şi de pasageri. Boris Cabac lucrează aici chiar din ziua inaugurării. Îşi aminteşte vremurile când zeci de avioane aterizau şi decolau zilnic pe pista aeroportului.

BORIS CABAC, angajat Moldaeroservice: "La întreprindere, în acea vreme lucrau vreo 500 de oameni, personal. Tehnic, navigant, deservire la sol."

Scopul primordial al Aerportului Internaţional Bălţi-Leadoveni era să-l înlocuiască cel de-al doilea din localitate care opera atunci zboruri regionale. Un alt rol era fluidizarea traficului aerian de pe Aeroportul din Chișinău. Potrivit experţilor, Aerportului Bălţi-Leadoveni are şi cea mai bună pistă din regiune. Se află pe un deal înalt de aproape 300 de metri, iar din acest motiv în zonă practic nu se formează ceaţă. În primii ani de la deschidere, la Bălţi erau operate atât curse aeriene interne, cât şi spre 20 de oraşe mari din fosta Uniune Sovietică.

BORIS CABAC, angajat Moldaeroservice: "Tot de aici, avea locuri la Simferopoli, se ducea cu AN-24  şi la Odesa, cu AN-2. Eu cred că mulţi, din cei mai bătrâni, cunosc asta, şi  pe când eram copii ţinem minte asta.  Acolo era aerovogzalul, şi peronul, acolo unde venea AN-2, de unde se urcau pasagerii."

Aeroportul Internațional Bălți funcţiona non-stop, avea un terminal internațional pentru pasageri, alcătuit din două clădiri - una pentru plecări și alta pentru sosiri. Cele mai lungi curse erau spre Moscova, Sankt-Petersburg şi Kiev. Aeroportul a activat doar patru ani, până în 1993. După destrămarea Uniunii Sovietice, au apărut şi problemele financiare.

BORIS CABAC, angajat Moldaeroservice: "Ne-au trecut la autofinanţare, era foarte greu. Până la urmă, noi căutam bolturi, bucăţi de metal, ca să dăm, să avem pentru cherosin. Reparaţiile erau foarte scumpe, toţi vroiau să fie milionari."

După 1993, pe Aeroportul din Bălţi decolau şi aterizau periodic avioane charter spre diferite destinaţii, inclusiv Turcia şi România. Acum 10 ani, aici fost operat ultimul zbor - un avion charter care a preluat o delegaţie din România. Era aprilie 2012.

Pentru că nu s-a investit nimic, pista de decolare şi aterizare, de 2240 de metri, a început să degradeze, iar construcţiile, să se ruineze.

BORIS CABAC, angajat Moldaeroservice: "Se fărmâniţează pista de decolare dacă nu se merge. Custurile dintre plite s-au fărâmiţat. Şi pătrunde apă sub dânsele şi plita se ridică. Am fost nevoiţi să ne retragem certificatul de operator a aeroportului că nu era asigurată siguranţa zborului."

Aeroportul este proprietatea statului şi e gestionat de întreprinderea "Moldaeroservice" care, din septembrie, este în proces de insolvabilitate. Potrivit directorului Valeriu Catana, în ultimii 10 ani, cel puţin două companii străine au vrut să investească în modernizarea infrastructurii pentru a redeschide aeroportul. Au fost efectuate chiar şi schiţe de proiecte, însă ideile nu au luat avânt, ci au rămas pe hârtie.

VALERIU CATANA, administrator "Moldaeroservice":  "Doar statul, în persoana Agenţiei Proprietăţii Publice, poate să decidă. Va intra, va fi inclus în lista bunurilor pasibile privatizării sau nu. Ori să transmită în concesiune, cum a fost cu aeroportul din Chişinău. Aici, aerportul de la Bălţi, necesită investiţii majore. Ca să facă faţă, cerinţelor internaţionale, să nu ne facem de ruşine, vreo 50 de milioane de euro, ne trebuiesc."

Locuitorii din Bălţi speră totuşi că se vor găsi investitori, care să dea o nouă viaţă aeroportului, mai ales, că acesta rămâne un obiect strategic pentru Republica Moldova. O confirmă şi datele statistice, făcute publice de o companie aeriană străină, care arată că peste o treime dintre basarabenii care obişnuiesc să călătorească cu avionul sunt din raioanele de nord.  

"Mai uşor pentru persoanele care vin de peste hotare."

"Cu cât mai multe posibilităţi noi avem, să zboare lumea la noi, să zburăm, să trăim normal, cu atât e mai bine."

"Chiar dacă ţara noastră este mică, oricum eu cred că ar fi o oportunitate mai mare să fie şi aici, în nordul Moldovei încă un aeroport. Ar fi mai multe oportunităţi, şi mai uşor pentru cetăţenii acestei ţări."

De la Aeroportul Internaţional Bălţi-Leadoveni ne îndreptăm spre raionul Floreşti. La aproximativ 30 de kilometri distanţă, în satul Mărculeşti, se află singurul aeroport internaţional de stat, după cel din Chişinău, care funcţionează şi astăzi în mare parte pentru operarea zborurilor comerciale, private şi pentru avioanele marfare.

În ziua când echipa TVR MOLDOVA a ajuns la Mărculeşti, pe pista aeroportului aterizau cele şapte avioane contractate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor pentru campania naţională de vaccinare aeriană antirabică a vulpilor. Proiectul, finanţat de România şi Uniunea Europeană, s-a desfăşurat pe parcursul lunii octombrie şi a durat aproximativ 10 zile. Costul total al lucrărilor este de 21 de milioane de lei.

 ION BEJENARU, responsabil de proiect:  "Aceste servicii sunt achitate din bugetul public, respectiv se face licitaţie publică. La aceată licitaţie, noi am participat prin acord de asociere."  

Campania se desfăşoară al treilea an la rând şi de fiecare dată, avioanele au decolat şi aterizat la Aeroportul Internaţional Mărculeşti. Responsabilii  proiectului susţin că pista este într-o stare de bună, iar serviciile aeroportuare accesibile.

NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: "Pista de decolare şi aterizare de la Aeroportul Internaţional Mărculeşti are o lungime de aproximativ un kilometru şi o lăţime de 40 de metri. A fost construită în anul 1980, a fost întreţinută corespunzător, respectiv în prezent se află într-o stare satisfăcătoare. Pe aceasta pot ateriza şi decola avioane cu o masă totală de aproximativ 400 de tone."

Pista de decolare şi aterizare de la Mărculeşti, care reprezintă peste 70 la sută din  totalul de investiţii la construcţia unui aeroport, se deosebeşte de celelalte din Republica Moldova datorită grosimii duble. Asta permite aterizarea aeronavelor grele.

NICOLAE CLICHICI, administrator Aeroportul Internaţional Mărculeşti: "Astăzi pista este operabilă. Aeronavele vin, pleacă. Ea este curată. Nu are impurităţi, nu sunt denivelări care ar servi ca pericol pentru exploatare."

Pe teritoriul aeroportului, cu o suprafață de peste 260 hectare, alături de transportatorii aerieni activează și opt antreprenori. Aceştia sunt specializaţi în transportarea aeriană a mărfurilor, operațiuni de logistică, precum şi construcția, reconstrucția şi deservirea infrastructurii. Aeroportul Internaţional de la Mărculeşti a fost fondat în anul 2004, în baza unității militare din această localitate. Însă pentru a-l transfora într-un aeroport internaţional de pasageri, e nevoie de investiţii serioase atât în infrastructură, cât şi în tehnica de control şi logistică. În 2019, a fost elaborată o schiţă de proiect şi un studiu preliminar privind valoarea investiţiilor.

 NICOLAE CLICHICI, administrator, Aeroportul Internaţional Mărculeşti: "Preţurile, la nivelul anului 2019, erau de aproximativ 5,5 milioane de euro pentru construcţia, sau reconstrucţia edificiilor actuale şi construcţia unui terminal pentru deservirea pasagerilor."

Anterior, mai multe companii aerine low cost de pasageri s-au arătat interesate de serviciile aeroportuare, iar doi oameni de afaceri germani au vrut să investească în dezvoltarea obiectului de infrastructură. Cel mai recent demers la adresa autorităţilor din Republica Moldova este de la un agent economic din Qatar, care şi-a arătat disponibilitatea de a transforma Aeroportul din Mărculeşti în unul de pasageri.

CONSTANTIN VOZIAN, şef de direcţie, Autoritatea Aeronautică Civilă: "Spre exemplu dacă este să ne referim la Mărculeşti, din perspectiva amplasării geografice şi a Bălţiului, pe lângă cetăţenii Republicii Moldova care ar putea să beneficieze de utilizarea acestui aeroport, există şi regiunile din Ucraina, care spre exemplu, la momentul actual, decid de foarte multe ori, s-au făcut foarte multe analize, decid să utilizeze aeroportul din Suceava."

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în comun cu Autoritatea Aeronautică Civilă au elaborat, acum şase luni, un concept de proiect privind reconstrucţia şi transformarea Aeroportului Internaţional Mărculeşti într-un hub regional de operare a zborurilor de călători.

CONSTANTIN VOZIAN, şef de direcţie, Autoritatea Aeronautică Civilă: "Este primordial necesar edificarea unui terminal pentru pasageri, iar o opţiune ar fi posibilitatea de a edifica un terminal din astea care se asamblează destul de rapid. Ca timp, în cazul în care sursele sunt identificate şi proiectul este aprobat, ca timp poate fi vorba de maximum un an."

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a anunțat că aeroportul va fi modernizat până în 2025 și vor fi deschise zone low-cost. Oficialul a precizat că în planul de modernizare este construcția unui terminal, a spațiilor de parcare și a unor drumuri de acces.

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: "Pregătim o hotărâre de guvern privind un concept de reabilitare a acelui aerorort şi ne dorim ca într-un termen să-l reabilităm penrtu a atrage curse low-cost în acea zonă."

Cât despre Aeroportul Internaţional Bălţi Leadoveni, ministrul a declarat că, cel puţin în viitorul apropiat, nu sunt programate proiecte de reabilitare şi punere în funcţiune. Cert este că cele două obiecte rămân de o importanţă strategică pentru Republica Moldova, iar autorităţile centrale ar trebui să facă tot posibilul pentru a le valorifica potenţialul economic.