Părintele Mihai Bîcu, preot în Biserica Ortodoxă din Moldova, s-a îmbarcat în avionul de întoarcere de la Moscova cu capul învârtindu-se din cauza atenției neobișnuite care i s-a acordat.

Bărbatul în vârstă de 39 de ani și grupul său de câteva zeci de clerici moldoveni petrecuseră săptămâna precedentă într-un tur cu toate cheltuielile plătite al unora dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse în septembrie anul trecut, a declarat Bîcu pentru Reuters.

Aceștia au primit vouchere în valoare de 10.000 de ruble (120 USD) de la oficialii ortodocși ruși pentru a le cheltui în magazinele bisericești care vând icoane și suveniruri, a spus el. De asemenea, au participat la o serie de prelegeri susținute de teologi și istorici care au subliniat că Rusia și fostul stat sovietic Moldova sunt legate de secole de tradiție și o credință comună și trebuie să stea unite împotriva unui Occident corupt moral, a adăugat preotul.

Înainte de a zbura acasă, Bicu a spus că el și mulți alții din grupul său au primit carduri de debit emise de o bancă de stat rusească, care le-au fost înmânate într-o mănăstire de către persoane ne-bisericești pe care nu le-a putut identifica. Li s-a spus că banii le vor fi transferați la scurt timp după ce se vor întoarce în Moldova.

Exista un serviciu pe care preoții trebuiau să-l facă în schimb: la primirea cardurilor, Bicu a spus că partidul său a fost informat că, în schimbul banilor - el a primit aproximativ 1.200 de dolari la întoarcere - se aștepta ca aceștia să creeze canale de socializare pentru parohiile lor din Moldova pentru a-și avertiza credincioșii despre pericolele pe care guvernul pro-occidental le urmărește pentru o integrare europeană mai strânsă.

Cea mai imorală caracteristică a interferenței electorale rusești în alegerile din Moldova este utilizarea celei mai de încredere instituții - Biserica.

Moldova, o națiune mică și profund religioasă din Europa de Est, va organiza duminică alegeri parlamentare cruciale, care ar putea zădărnici avansul său către aderarea la UE. Țara este prinsă în mod unic între Rusia și Occident: deși a obținut independența formală față de Moscova în 1991, biserica sa ortodoxă - o instituție venerată, urmată de cea mai mare parte a populației sale de 2,4 milioane de locuitori - rămâne o ramură subordonată Patriarhiei Moscovei.

Partidul lui Bicu s-a numărat printre grupurile care numărau în total câteva sute de persoane - în principal preoți, plus clerici laici și alții asociați cu biserica din Republica Moldova - care au acceptat călătoriile la Moscova, cu toate cheltuielile plătite, între iunie și octombrie 2024, conform interviurilor cu 15 clerici, inclusiv patru care au participat la pelerinaje, și a unei analize a fotografiilor și videoclipurilor din vizite postate online.

Odată ce călătoriile s-au încheiat, a început campania online.

Aproape 90 de noi canale Telegram au fost create ca conturi ale parohiilor ortodoxe moldovenești în ultimul an, potrivit unei analize Reuters a datelor de pe rețelele de socializare. Majoritatea canalelor au publicat conținut identic aproape zilnic, îndemnând credincioșii să se opună acțiunii pro-occidentale a guvernului, prin postări care au ajuns la mii de urmăritori, conform analizei.

Întrebată despre avalanșa de noi canale, Telegram a spus că este o platformă neutră din punct de vedere politic, care respectă libertatea de exprimare pașnică.

Activitatea online a luat amploare odată cu apropierea alegerilor de duminică. Sursa pentru cea mai mare parte a conținutului, un canal numit Sare și Lumiña, care este republicat de conturile parohiale, a publicat peste 600 de mesaje între mai și august, aproape triplu față de numărul postat în ultimele patru luni ale acestui an.

Mesajul general este că valorile familiale tradiționale ale Moldovei sunt amenințate de o UE care va forța cetățenii să îmbrățișeze identitățile LGBT, va degrada morala și va distruge libertatea de cult. Deși postările nu sunt explicit pro-ruse, ele reflectă narațiunile promovate de partidele de opoziție care pledează pentru legături mai strânse cu Moscova.

Moldova la Mijloc

Moldova este o țară profund religioasă, prinsă în mod unic între Rusia și Occident. Deși a obținut independența oficială față de Moscova în 1991, Biserica sa Ortodoxă rămâne subordonată Patriarhiei Moscovei.

„Astăzi, țara noastră se află în fața unei alegeri fatale. Ni se recomandă să abandonăm credința, limba și rădăcinile noastre în schimbul unor reguli străine și al «valorilor europene»”, se spunea într-un mesaj postat pe 18 septembrie de 39 dintre canalele parohiale analizate. Limba rusă este vorbită în mod obișnuit în țară, alături de limba oficială româna.

„Își va păstra Moldova independența sau va deveni un cap de pod pentru interese externe? Depinde de noi – haideți să facem alegerea corectă pe 28 septembrie.”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că poporul moldovean însuși trebuie să decidă cine câștigă alegerile. „Rusia condamnă întotdeauna cu fermitate amestecul în afacerile interne ale altor țări. Nu face niciodată acest lucru ea însăși”, a adăugat el. „Dorim ca forțele politice care susțin stabilirea unor relații bune, reciproc avantajoase, cu țara noastră să câștige.

Biserica Ortodoxă Rusă din Moscova și Biserica Ortodoxă Moldovenească din Chișinău nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

Vizarea bisericii moldovenești face parte dintr-un război din umbră mai amplu purtat de Kremlin pentru a influența alegerile cruciale, inclusiv dezinformarea online care promovează narațiuni anti-occidentale, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a statului și sprijin clandestin pentru politicienii simpatizanți ai Moscovei, potrivit guvernului moldovean, precum și multor diplomați și grupuri de experți occidentali. Rusia a respins astfel de acuzații ca fiind nefondate.

Reuters a reușit să stabilească faptul că mai mulți agenți politici și specialiști în social media afiliați guvernului rus au jucat un rol cheie în această încercare de a valorifica rețeaua creștin-ortodoxă pentru a influența alegătorii moldoveni.”

Analiza prin recunoaștere facială a videoclipurilor postate pe YouTube, plus interviuri cu Bicu și un alt preot aflate într-o călătorie separată, a identificat trei ruși legați de partidul de guvernământ al președintelui Vladimir Putin printre gazdele preoților moldoveni în timpul a patru dintre pelerinaje de anul trecut. Între timp, datele extrase din camerele de chat online închise din Telegram arată că persoane cu legături similare cu Kremlinul sunt implicate în operarea și furnizarea de conținut pentru campania de socializare.

Patriarhia Moscovei a vorbit public despre pelerinaje din septembrie anul trecut, în urma relatărilor din mass-media moldovenească care susțineau că vizitele făceau parte dintr-o campanie bisericească de a întoarce preoții împotriva UE. Rapoartele nu conțineau nicio dovadă a implicării statului rus. Biserica a declarat în declarația sa că finanțează un program de aducere a clerului moldovenesc în Rusia pentru a ajuta preoții săraci și a consolida legăturile fraterne, fără motive politice.

Arhiepiscopul Marchel, una dintre figurile de frunte ale bisericii din Republica Moldova, a declarat pentru Reuters că orice discuție despre o campanie rusească de influențare a alegerilor este nefondată și inventată pentru a masca eșecurile liderilor moldoveni de a satisface nevoile alegătorilor.

Călătoriile clericilor în Rusia au fost pur și simplu pelerinaje la locuri sfinte, în timp ce noile canale de socializare sunt o inițiativă locală a bisericii moldovenești, a spus el într-un interviu după ce a condus Liturghia în satul Slobozia-Măgura luna aceasta.

Marchel a spus că au fost emise carduri bancare pentru ca clericii să poată cumpăra accesorii religioase de la un magazin bisericesc din Rusia.

Guvernul moldovean, care a acuzat mult timp Kremlinul că încearcă să influențeze alegerile sale pentru a stimula partide mai aliniate cu Rusia, a avut o perspectivă diferită asupra călătoriilor preoțești.

„Cel mai imoral aspect al interferenței electorale rusești în alegerile din Moldova este utilizarea instituției de cea mai mare încredere: biserica”, a declarat Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate națională al președintelui moldovean, Maia Sandu.

„Rusia recrutează și instruiește preoții în cadrul așa-numitelor pelerinaje all-inclusive, pentru a transforma religia într-o armă. După ce se întorc, preoții vin în Moldova și își folosesc influența pentru a semăna neîncredere.”

ARHIEPISCOP: „EUROPEI HOMOSEXUALE, LE SPUN NU”

Mulți analiști politici așteaptă ca alegerile din acest weekend să fie strânse, partidul de guvernământ al lui Sandu riscând să-și piardă majoritatea. Guvernul ei a urmărit o politică de integrare europeană mai strânsă, culminând cu un referendum în octombrie 2024, în cadrul căruia moldovenii au votat la limită pentru consacrarea obiectivului aderării la UE în constituție.

În schimb, liderii principalei biserici ortodoxe din Moldova vorbesc frecvent despre pericolele aderării la Europa și promovează legături culturale strânse cu Rusia. Șeful bisericii este membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, condus de Patriarhul Kirill, un aliat apropiat al lui Putin.

Un purtător de cuvânt al UE, care a acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile cu „o rețea de bani, conținut și coerciție”, a declarat că aceasta continuă să sprijine ambițiile Moldovei de a adera la bloc.

Arhiepiscopul Marchel l-a invocat pe Kirill de mai multe ori la Slobozia-Măgura, unde sosirea sa a fost întâmpinată de preoți în veșminte de aur care aruncau tămâie și de enoriașe cu batic care se îndreptau spre el pentru a primi o binecuvântare. În cadrul Liturghiei, el i-a cerut lui Dumnezeu să înmoaie asprimea poporului ucrainean și să-l călăuzească spre pace.

„Este cel mai mare păcat. Europei culturale, creștine, le spun da. Europei gay, le spun nu. Dacă veniți cu gay, atunci nu veniți deloc" - Arhiepiscopul Marchel

Într-o declarație ulterioară acordată Reuters despre diferențele sale de opinie cu partidul de guvernământ, Marchel a spus că pericolul integrării cu Europa este reprezentat de faptul că moldovenii trebuie să accepte valorile occidentale, cum ar fi permiterea homosexualității.

„Este cel mai mare păcat”, a spus el. „Pentru Europa culturală, creștină, spun da. Pentru Europa gay, spun nu. Dacă veniți cu homosexuali, atunci nu veniți deloc.”

Părintele Bicu, care a slujit ca diacon senior la sediul diecezan al lui Marchel din Bălți, nordul Moldovei, a spus că nu a fost surprins când superiorii săi i-au spus că va zbura la Moscova în pelerinaj în septembrie anul trecut.

Grupuri de aproximativ 50 de persoane legate de biserică, inclusiv unele soții de clerici, făceau aceeași călătorie în fiecare săptămână din iunie, a adăugat el. A fost o recompensă neașteptată pentru preoții din Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, care adesea trebuie să se întrețină vânzând lumânări și icoane enoriașilor.

Reuters a analizat videoclipuri postate pe YouTube de la unul dintre pelerinaje și mărturiile lui Bicu și ale unui al doilea preot care a făcut o călătorie separată. Reporterii au identificat trei agenți politici ruși care însoțeau preoți în vizitele la locurile sfinte.

Într-un videoclip filmat în timpul unei excursii la mănăstirea femeilor Pokrovsky de lângă Moscova, în august anul trecut, un laic cu o jachetă verde și barbă roșie se remarca printre clerici, care erau toți îmbrăcați în sutane negre.

Reuters l-a identificat pe bărbat ca fiind Artiom Starostin, folosind o analiză de recunoaștere facială verificată manual prin examinarea imaginilor de pe profilul lui Starostin de pe site-ul partidului Rusia Unită al lui Putin și de pe contul său personal de Telegram. Starostin este membru Rusia Unită și fost șef al comitetului executiv al partidului din regiunea Vladimir de lângă Moscova, potrivit site-ului web. Acum conduce comitetul executiv al regiunii pentru Frontul Popular, o mișcare politică soră cu Rusia Unită, arată canalul Telegram al acestei organizații. Mișcarea a fost înființată la inițiativa lui Putin pentru a mobiliza sprijinul popular pentru partidul de guvernământ și politicile Kremlinului.

Reuters i-a identificat, de asemenea, pe Alexander Ralnikov și Sergei Lazarev ca fiind însoțitori ai preoților moldoveni în patru vizite la locuri sfinte anul trecut, în total. Reuters i-a arătat fotografiile lor lui Bicu, care a spus că i-a întâlnit pe ambii bărbați, și celui de-al doilea cleric, care a spus că l-a întâlnit pe Ralnikov.

Ralnikov este membru Rusia Unită și fost purtător de cuvânt al guvernatorului regiunii Astrahan, susținut de Kremlin, în timp ce Lazarev este fost director de publicitate și fost consilier local pentru Rusia Unită, potrivit site-ului partidului și datelor electorale online.

Starostin a închis telefonul unui reporter Reuters care l-a contactat cu privire la implicarea sa în aceste călătorii și nu a răspuns la mesaje text, în timp ce Lazarev nu a răspuns la întrebările Reuters.

Ralnikov a declarat, ca răspuns la întrebări, că este o practică normală ca activiștii societății civile să asiste la vizitele preoților moldoveni și a negat că a primit vreo instrucțiune din partea guvernului rus. De asemenea, a spus că este obișnuit ca clerul să comunice prin intermediul rețelelor de socializare și că este greșit să atribuie motive politice. El a adăugat că moldovenii înșiși sunt îngrijorați de amenințările la adresa valorilor tradiționale, fără nicio îndemnare externă.

Rusia Unită și Frontul Popular nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

DISCUȚIILE DESPRE MĂNĂSTIRI SE ÎNdreaptă către MEDIA ȘI BANI

În a treia zi a călătoriei sale, Bicu a declarat că partidul său a fost prezentat la două persoane la complexul mănăstirii Lavra Trinității. Partidului le era clar că nu erau clerici, deoarece purtau haine seculare și nu aveau titluri clericale, a adăugat el. Unul dintre cei doi, care s-a identificat doar ca „Yuri”, a spus grupului că ar trebui să creeze canale Telegram pentru a-și consemna activitățile și a transmite mesaje enoriașilor, a spus Bicu.

Mai târziu, în aceeași zi, a spus Bicu, partidul său a fost împărțit în grupuri mai mici, de câte o mână de persoane fiecare. Aceștia au fost rugați să semneze formulare emise de creditorul de stat rus Promsvyazbank, iar apoi li s-au înmânat carduri de debit de la bancă pe numele lor, potrivit preotului. El a spus că li s-a spus că, în schimbul banilor care vor fi trimiși la întoarcerea acasă, clerul trebuie să-și convingă enoriașii să voteze împotriva liderilor pro-occidentali ai Moldovei în viitorul referendum. Dacă ar proceda conform instrucțiunilor, ar primi plăți suplimentare, a adăugat Bicu.

Când s-a întors în Moldova, Bicu a declarat că a activat cardul și a fost notificat prin intermediul serviciilor bancare online că aproximativ 1.200 de dolari au fost transferați în contul său. Aceasta este mai mult decât dublul venitului mediu lunar al țării, conform datelor Băncii Mondiale. Bicu a spus că nu a ținut evidența transferului.

Reuters nu a putut stabili câți preoți sau clerici laici care au călătorit în Rusia au primit carduri bancare sau au primit plăți pe acestea.

Al doilea preot, care a solicitat anonimatul pentru a vorbi liber despre această chestiune sensibilă, a declarat că el și soția sa au primit fiecare câte un card Promsvyazbank în timpul unei călătorii separate în Rusia în toamna anului trecut; împreună, au primit ulterior peste 800 de dolari. Clericul și-a arătat cardul unui reporter Reuters. El a negat că fondurile ar fi existat condiții, spunând că acestea făceau parte din eforturile bisericii din Moscova de a construi punți cu clerul moldovenesc.

Alți patru preoți au declarat pentru Reuters că au auzit de la mulți colegi clerici care au făcut călătoriile finanțate de Rusia că li s-au dat carduri bancare și bani cu condiția să promoveze narațiuni pro-ruse în rândul enoriașilor. Promsvyazbank nu a răspuns la o solicitare de comentarii despre cardurile bancare.

ÎNAPOI CU 1.200 DE DOLARI: CE A FĂCUT PĂRINTELE BICU?

În cele din urmă, Bicu nu a implementat planul conceput pentru el la Moscova. La câteva săptămâni după călătorie, a părăsit biserica și s-a mutat într-o filială rivală a bisericii ortodoxe, aliniată cu România. El a spus că a plecat pentru că nu era de acord cu deciziile financiare și de personal luate de liderii eparhiei sale, adăugând că a păstrat cei 1.200 de dolari.

Alți clerici au pus în aplicare planul online.

Pe 26 octombrie anul trecut, de exemplu, echipa de clerici de la Biserica Sfântul Pantelimon Mare Mucenic din Bălți a lansat un canal pe Telegram.

Un membru al echipei de la Sfântul Pantelimon a declarat pentru Reuters că parohia a primit ajutorul unui specialist IT, despre care a spus că este vorbitor de limbă rusă din afara Moldovei, pentru a lansa slujba. Membrul echipei a spus că nu poate oferi detalii mai specifice.

La scurt timp după lansare, pe canal au început să apară postări pe care nimeni din echipa parohiei nu le publicase, potrivit membrului echipei. Postările aveau încărcătură politică, a spus el, fiind legate de probleme LGBT și de acuzații conform cărora România, țară vecină și membră a UE, încearcă să separe Moldova de biserica rusă.

Membrul echipei parohiei a declarat că au șters postările misterioase. Totuși, au apărut altele noi. Contul a fost coroborat de alte două persoane care ajută la administrarea rețelelor de socializare ale parohiei. Una dintre persoane a arătat pentru Reuters o captură de ecran dintr-o parte închisă a contului Telegram, care enumera administratorii canalului, inclusiv pe cineva pe care nu-l cunoșteau, cu numele de utilizator Telegram „Petr Petry”.

Fotografiile de pe contul Telegram al lui Petr Petry arătau un bărbat cu fața acoperită și un tatuaj pe mână. Tatuajul, precum și mai multe variante apropiate ale aceluiași nume de utilizator, se potrivesc cu imaginile postate online cu Gleb Kuznetsov, un rus în vârstă de 24 de ani, care a servit în marina țării sale și ulterior a lucrat ca mecanic auto, conform înregistrărilor rusești ale angajărilor și poliției.

În fotografiile de la un eveniment în cravată neagră din decembrie anul trecut, postate pe rețelele de socializare de Kuznețov și un alt participant, Kuznețov este văzut pozând cu doi membri ai echipei lui Starostin din Frontul Popular din regiunea Vladimir. Într-o altă fotografie, datată octombrie 2024 și postată de un membru al acelei echipe, Kuznețov poate fi văzut pozând cu Ralnikov și Lazarev - doi dintre agenții care au ajutat la găzduirea preoților moldoveni.

Când Reuters l-a sunat pe Kuznețov, acesta a răspuns de pe un alt cont Telegram, care era listat ca administrator al unui al doilea canal parohial. El a negat că este administratorul canalelor și a spus că doar ajută postând conținut din îngrijorare pentru Moldova și biserică.

Alte canale au început să apară ca ciuperci în același timp.

Între august 2024 și mai anul acesta, 86 de canale Telegram configurate ca conturi ale parohiilor ortodoxe moldovenești au acumulat în total aproximativ 11.500 de abonați, conform unei analize Reuters care utilizează date Telegram.

Analiza a constatat că peste trei sferturi din conturi au repostat intens conținut de la Sare și Lumiña – sau Sare și Lumină – care este un canal național creat în iunie 2024, axat pe Biserica Ortodoxă Moldovenească. Mesajele sale au ajuns la peste 27.000 de persoane luna trecută, inclusiv propriii abonați și repostări.

Sare și Lumina nu menționează pe niciuna dintre platformele sale cine îl controlează sau dacă este afiliat vreunei organizații. Două persoane enumerate public ca administratori, contactate de Reuters, nu au răspuns sau au negat implicarea. Bisericile din Moldova și Rusia nu au răspuns la întrebările legate de existența serviciului.

Canalul Telegram al Sare și Lumiña operează un chat închis, accesibil doar administratorilor sau persoanelor pe care le invită să se alăture, din care Reuters a putut extrage date.

Printre membri, arată datele, s-au numărat Starostin, agentul identificat la vizita la mănăstirea Pokrovsky, și doi membri ai echipei sale Frontului Popular.