Martorul sub acoperire în dosarul lui Vladimir Plahotniuc este Maria Ursu, cea care a oferit anchetatorilor detalii ample despre structura imperiului financiar atribuit fostului lider politic. Audiată anterior peste hotare, aceasta nu a revenit în Republica Moldova, iar instanța a permis citirea declarațiilor sale din faza de urmărire penală.
Martor sub acoperire într-un dosar de rezonanță, Ursu Maria, nu a putut fi adusă în fața instanței. Procurorul de caz a solicitat citirea declarațiilor acesteia.
Cine este Maria Ursu, martor sub acoperire?
Conform deciziei instanței, acuzarea a prezentat o scrisoare a Serviciului de Informații și Securitate din 13 februarie 2026, potrivit căreia, la solicitarea procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Alexandru Cernei, au fost întreprinse în repetate rânduri măsuri pentru a stabili legătura cu investigatorul sub acoperire, în cadrul cauzei denumite generic „Vladimir Plahotniuc – Maria Ursu”, precum și pentru a-i identifica locul aflării.
Documentul arată că, până în prezent, Maria Ursu nu a dat curs solicitărilor de comunicare, iar locul unde se află nu a putut fi stabilit. Situația ar avea legătură cu o notificare transmisă anterior de aceasta către Procuratura Anticorupție în care invoca motive de securitate.
Totodată, potrivit aceleiași surse, martorul ar fi părăsit de mai mult timp teritoriul Republicii Moldova, invocând posibile presiuni exercitate de persoane din cercul relațional al lui Vladimir Plahotniuc, fără a indica nume concrete, și exprimând temeri pentru siguranța sa personală și riscul deconspirării identității.
Două paliere: companii oficiale și rețea offshore
Potrivit declarațiilor, Maria Ursu a afirmat că îl cunoștea de mai mult timp pe Vladimir Plahotniuc și avea relații apropiate cu acesta, fapt care i-ar fi permis să cunoască modul de organizare a afacerilor sale.
Martorul a descris o structură pe două niveluri: companii în jurisdicții transparente, precum grupul OTIV și Finpar Invest, dar și o rețea extinsă de firme offshore create între 2005 și 2013 în Cipru, Belize, SUA și alte jurisdicții netransparente.
Gestionarea acestor entități ar fi fost încredințată unor persoane apropiate. Pentru companiile din zona transparentă sunt menționați Andrian Candu și Cezara Salinschi, iar pentru structurile offshore – Vladimir Andronachi, care ar fi administrat conturile și fluxurile financiare. În aceste conturi s-ar fi acumulat sume de ordinul milioanelor de dolari, fără ca martorul să cunoască proveniența acestora.
Apariția UNIASIA și rolul lui Bogdan Gheorghiu
Un punct de cotitură ar fi fost anul 2013, atunci când, la recomandarea lui Candu, Plahotniuc l-a cunoscut pe consultantul român Bogdan Gheorghiu. Acesta, împreună cu Ileana Mihaela Burcea, conducea grupul UNIASIA, specializat în structurarea afacerilor și administrarea activelor prin rețele internaționale de companii.
Potrivit martorului, UNIASIA oferea servicii de „aranjare” a investițiilor prin intermediul unor firme și persoane interpuse, astfel încât beneficiarii reali să nu poată fi identificați.
Schema descrisă de Maria Ursu presupunea transferul banilor către o companie din grupul UNIASIA, urmat de reinvestirea aceleiași sume din conturile unei alte entități din rețea. Scopul ar fi fost „pierderea urmei” banilor și ruperea legăturii dintre sursa inițială și investițiile ulterioare.
Astfel, susține martorul, Vladimir Plahotniuc ar fi devenit beneficiar efectiv nedeclarat al unor afaceri gestionate formal de persoane interpuse, în schimbul unor comisioane percepute de grupul UNIASIA.
Transferuri de zeci de milioane de dolari
În perioada 2013–2015, aproximativ 35 de milioane de dolari ar fi fost transferați din companii offshore controlate de Plahotniuc către firme afiliate UNIASIA. Printre acestea se numără entități precum ABD Asiana Development sau GFL Global Force Holdings.
Martorul a precizat că nu cunoaște sursa acestor fonduri, dar a menționat că în conturi existau fluxuri constante de capital. Un proiect important rezultat din colaborarea cu UNIASIA ar fi fost compania INSIDOWN LTD, implicată în achiziția unui pachet de circa 38% din acțiunile Victoriabank.
Ulterior, în 2017, pachetul ar fi fost vândut către BERD și Banca Transilvania pentru aproximativ 38 de milioane de euro. Banii au fost transferați într-un cont deschis la Moldova Agroindbank, iar ulterior direcționați către conturi din Dubai și dispersați în rețeaua UNIASIA.
Conflictul după plecarea din țară
După plecarea lui Plahotniuc din Republica Moldova în 2019, fondurile ar fi rămas în gestiunea grupului UNIASIA, care ar fi refuzat să le restituie, invocând suspiciuni privind proveniența acestora. Potrivit martorului, acest lucru a generat tensiuni între părți.
Declarațiile includ și o tranzacție privind un yacht de lux, evaluat la circa 32 de milioane de euro. Nava ar fi fost obținută în urma unui schimb de active imobiliare din Chișinău, inclusiv proprietăți ale companiei Finpar Invest.
Ulterior, yachtul, redenumit „HONOR”, ar fi fost administrat prin structuri offshore, iar costurile de întreținere ar fi ajuns la aproximativ 300.000 de euro lunar.
Un alt activ menționat este un proiect imobiliar din Marbella, Spania – Magna Capanes – evaluat la circa 40 de milioane de euro. Acesta ar fi fost obținut printr-un schimb complex de acțiuni și proprietăți, inclusiv participații la SA „Gemenii” și alte bunuri din Republica Moldova.
Concluziile completului de judecată
Completul de judecată a stabilit că probele prezentate de procurori, coroborate cu declarațiile martorului Ursu Maria și cu alte documente privind Finpar Invest, Insidown, Real Concept Imobil, Asirapal Enterprises și alte entități, susțin concluzia despre existența unei rețele organizate de administrare și circulație a fondurilor și activelor.
Prin urmare, din ansamblul probelor administrate rezultă că structura descrisă în actul de acuzare nu reprezenta o simplă asociere întâmplătoare de persoane, ci o comunitate stabilă, funcțională și organizată în jurul inculpatului Vladimir Plahotniuc, în cadrul căreia atribuțiile erau repartizate între persoane diferite.
Unele se ocupaue de administrarea companiilor și a conturilor, altele de logistică și suport administrativ, iar altele de aspecte corporative, bancare ori de reprezentare formală a unor active și interese.
Totodată, din aceleași probe rezultă că această structură era orientată spre controlul și influențarea unor procese economice și financiare și spre obținerea unor avantaje economice și financiare prin utilizarea de persoane interpuse, companii rezidente și nerezidente și circuite financiare complexe.
Pe 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat de prima instanță la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor în urma cărora ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro sustrase din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
