Un nivel redus al vaccinării înseamnă un risc major pentru sănătatea publică. Specialiştii spun că astfel scade imunitatea colectivă și pot să reapară boli infecțioase grave, ce pot aduce dizabilități și chiar decese. Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că cele mai scăzute rate de vaccinare se înregistrează în regiunea transnistreană și în autonomia găgăuză. Specialiștii avertizează că, dacă până în 2035 acoperirea vaccinală nu va atinge pragul de 95%, ar putea fi înregistrate peste 9.300 de îmbolnăviri de rujeolă, tuse convulsivă, pneumonie sau meningită.
În Republica Moldova, o rată de vaccinare de peste 95% este atinsă doar în cazul vaccinului BCG, care protejează sugarii și copiii mici împotriva formelor severe de tuberculoză. Pentru celelalte vaccinuri, indicatorii rămân îngrijorător de scăzuți.
NICOLAE FURTUNĂ, şef direcţie, ANSP: Indiferent de care vaccin şi la a câta doză şi la poli nu stăm bine şi la hepatită B, nu stăm bine, şi la pentavalent şi la vaccinul combinat rujeolă, rubeolă şi rotaviral şi pneumpnococic şi la toatecelelalte stăm prost. Dacă vorbim la vaccinarea HPV stăm foarte prost pentru că noi avem o acoperire vaccinală haideţi să o rotunjesc la 50%, ea e mai mică de 50%. Raioanele din stânga Nistrului nu au implementat acest vaccin.
IRINA MIHAILICI, jurnalist TVR MOLDOVA: Datele ANSP arată că cea mai redusă acoperire vaccinală se înregistrează în stânga Nistrului, unde specialiștii nu au acces direct la date și se bazează doar pe rapoartele oficiale. Alte zone de risc sunt autonomia Găgăuză, dar și municipiile Chișinău și Bălți. Ministerul Sănătăţii precitează că reticenţa la vaccinare a crescut, în special după pandemia COVID-19.
NICOLAE FURTUNĂ, şef direcţie, ANSP: Noi avem şi comunităţi de romi care sunt dificili pentru capitolul vaccinare, noi avem mai multe confesiuni religioase care se opun. Noi am avut deces şi între adulţi şi între copii cauzat de boli prevenibile prin vaccinare. Atunci când vorbim de rujeolă, importanţa igienii mânilor este 0, iată toţi care sunteţi veţi avea rujeolă poţi să speli mânile până se rod, sunt astfel de vaccini care decât cu vaccinul nu poţi interveni cu altceva.
În anul 2025, în Republica Moldova s-au înregistrat aproximativ 200 de cazuri de rujeolă, cele mai multe la persoane nevaccinate. Printre aceste cazuri s-au numărat și sugari de doar patru luni. Deși nu au fost raportate decese, medicii avertizează că formele grave ale bolii, inclusiv cele fatale, pot reveni în lipsa vaccinării. Pentru a asigura imunitatea colectivă e necesară o rată de vaccinare de cel puțin 95%. În prezent, acoperirea vaccinală în Republica Moldova este de aproximativ 85%. Potrivit autorităţilor, un vaccin costă doar 50 de lei, iar cheltuielile de tratament ajung la zeci de mii de lei şi boala poate avea consecinţe severe, de la dizabilități și malformații, până la infertilitate sau afecțiuni neurologice grave.
ANGELA PARASCHIV, secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: Pe parcursul anului 2024 am avut 4.000 de copii care nu au fost vaccinaţi, respectiv dacă continuăm în aceeiaşi măsură pentru următorii 10 ani se estimează vom avea cca 9.300 de copii nevaccinaţi care poate genera un impact atât medical, cât şi economic de circa 33,1 milioane dolari. Un caz de rujeolă cu evoluţie mai medie cu implicarea complicaţiile de pneumonie, un caz ne costă 26 de mii de lei. Iar un caz cu complicatii grava care necesită şi terapie intensivă ne costă şi 39 de mii de lei.
În contextul Săptămânii Europene a Imunizării, autoritățile îndeamnă polulaţia să respecte calendarul de vaccinare, subliniind că prevenția rămâne cea mai eficientă formă de protecție.
