Pe măsură ce administrația americană ridică miza într-un joc geopolitic care a început odată cu războiul comercial inițiat de Trump, europenii încep să realizeze că dependența de ani de zile de un număr mic de giganți tech americani a oferit Washingtonului un avantaj decisiv.

Vulnerabilitatea fatală constă în dependența aproape totală a Europei de furnizorii americani de servicii cloud.

Cloud computing-ul este coloana vertebrală a internetului, alimentând totul — de la e-mailurile pe care le trimitem și videoclipurile pe care le vizionăm, până la procesarea industrială de date și comunicațiile guvernamentale, scrie TVR Info. Doar trei giganți americani — Amazon, Microsoft și Google — controlează peste două treimi din piața regională, ceea ce înseamnă că existența online a Europei este în mâinile unor companii apropiate de președintele american, în încercarea de a evita reglementări și amenzi iminente.

Apărătorii suveranității din Europa au exprimat de mult timp îngrijorări că această dependență permite agențiilor americane să spioneze datele sensibile ale europenilor stocate pe servere aflate oriunde în lume, dar deținute de firme americane, în baza legislației SUA.

Acum, într-un ciclu politic în care președintele american modifică legi peste noapte și în care procurorul-șef al Curții Penale Internaționale și-a pierdut accesul la e-mailul Microsoft după ce a fost sancționat de Washington (în urma emiterii unor mandate de arestare pe numele unor oficiali israelieni), există temeri reale că SUA ar putea folosi dominația tehnologică ca armă de presiune externă.

„Trump urăște cu adevărat Europa. Crede că tot scopul UE este să ‘fure’ Americii”, a spus Zach Meyers, director de cercetare la think tank-ul CERRE din Bruxelles. „Ideea că ar putea ordona un ‘kill switch’ sau că ar face altceva care să afecteze grav interesele economice nu mai pare chiar atât de neverosimilă”.

Alexander Windbichler, CEO al firmei austriece de cloud Anexia, a declarat că și-ar fi dorit ca „băieții din IT” ca el să fi vorbit mai devreme despre această „dependență nesănătoasă”, susținând că industria cloud europeană a evitat prea mult timp lobby-ul politic în favoarea concentrării pe competitivitate tehnologică.

Va opri Trump serviciile cloud în Europa? „Nu știu. Dar niciodată nu m-aș fi așteptat ca SUA să amenințe că ia Groenlanda”, a spus Windbichler. „E mai nebunesc decât să închidă cloud-ul”.

Cum „ce-ar fi dacă?” a devenit realitate

Avertismentele au început la câteva luni după revenirea lui Trump la Casa Albă.

„Nu mai este rezonabil să presupunem că putem conta total pe partenerul nostru american. Există un risc serios ca toate datele noastre să fie utilizate de administrația SUA sau ca infrastructura să fie inaccesibilă din cauza altor țări,” a spus Matthias Ecke, europarlamentar social-democrat german, la un eveniment în martie.

„Riscul unei întreruperi este noua paradigmă”, a spus Benjamin Revcolevschi, directorul OVHcloud, la același eveniment. „Cloud-ul este ca un robinet de apă. Ce se întâmplă dacă la un moment dat robinetul este închis?”.

Echivalentul tehnologic al închiderii robinetului ar fi companiile cloud obligate de administrația SUA să întrerupă serviciile în Europa. Cloud computing-ul funcționează prin oferirea de acces virtual la stocare și putere de procesare, extinzând masiv capacitățile prin rețelele lor vaste de centre de date fizice din întreaga lume.

Și, deși o întrerupere a serviciului rămâne un scenariu extrem, giganții tech americani nu mai exclud această posibilitate.

Microsoft a declarat în aprilie că va include o clauză obligatorie în contractele cu guvernele europene pentru a le menține online și va contesta în instanță eventualele ordine de suspendare. Deși președintele Brad Smith a afirmat că riscul ca administrația SUA să ordone oprirea operațiunilor în UE este „extrem de puțin probabil,” a recunoscut că aceasta este o „îngrijorare reală în Europa.” Microsoft a introdus și noi funcționalități pentru a calma temerile europene.

Amazon a anunțat o nouă structură de guvernanță pentru oferta sa „suverană” în Europa, pentru a asigura „operațiuni independente și continue” și a reduce îngrijorările. Compania și-a instruit angajații cum să răspundă clienților în cazul unor sancțiuni internaționale ipotetice: „[divizia cloud a Amazon] ar face tot ce este practic posibil pentru a asigura continuitatea serviciilor”.

Mulți experți se întreabă ce putere au companiile americane de a se opune Casei Albe. „Dacă relațiile politice devin ostile, cât de credibil este că aceste companii pot sfida președintele, indiferent de intențiile lor bune?”, a declarat Cristina Caffarra, economist în domeniul concurenței și profesor la University College London.

Faptul că procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a pierdut accesul la e-mailul găzduit de Microsoft în mai, în urma sancțiunilor SUA privind mandatul emis pentru Netanyahu, a amplificat îngrijorările. Microsoft a refuzat să comenteze implicarea exactă în deconectarea lui Khan, afirmând doar: „În niciun moment Microsoft nu a suspendat sau întrerupt serviciile către CPI”.

„În mod natural, companiile americane trebuie să respecte legea americană”, a scris Aura Salla, europarlamentar finlandez de centru-dreapta și fostă lobbyistă Meta la Bruxelles, în reacție la incident. „Pentru europeni, asta înseamnă că nu putem avea încredere în fiabilitatea și securitatea sistemelor americane”.

Un plan de rezervă de 300 miliarde €

Presiunea pentru ca Europa să se elibereze de cloud-ul american se lovește de o realitate dură: renunțarea la dominația tehnologică a SUA nu va fi nici ușoară, nici ieftină.

„Dacă ne uităm la cloud, la inteligența artificială, la centrele de date — din păcate, nu există alternative suficiente la ofertele industriei digitale americane”, a spus fostul ministru german de finanțe, Jörg Kukies, în aprilie, cerând prudență în eventualele represalii comerciale împotriva lui Trump.

O inițiativă industrială care capătă avânt, numită „EuroStack,” propune un plan de 300 miliarde € pentru ca Europa să devină autosuficientă în infrastructura digitală — de la hardware până la software.

Mișcarea are trei obiective clare: „Cumpără european,” „Vinde european” și „Finanțează european”. Se cere ca UE să acorde prioritate firmelor europene în contractele publice, să stabilească cote pentru achizițiile guvernamentale și să creeze un fond EuroStack pentru a susține tehnologia autohtonă.

„Această abordare nu este deloc excepțională: aceste instrumente de politică industrială sunt folosite de decenii în alte părți, inclusiv în SUA”, spun autorii inițiativei.

Dar Meyers avertizează că e puțin probabil ca finanțarea să apară peste noapte. „Ei cer sume imense. Sute de miliarde. Ideea că banii vor apărea magic este cam fantezistă”. Oponenți, precum grupul american Chamber of Progress, estimează că costurile ar putea depăși 5 trilioane đe euro.

Totuși, mai multe țări europene și parlamentari europeni sprijină deja EuroStack, menționat explicit și în acordul de coaliție din Germania.

Un drum dificil înainte

O inițiativă legislativă aflată în lucru la Bruxelles ar putea limita semnificativ influența viitoare a lui Trump asupra Europei digitale.

Propunerea vizează un nou tip de etichetă de certificare, care ar garanta imunitatea de la legi străine pentru furnizorii cloud. Însă proiectul este blocat de luni de zile din cauza sensibilității sale în relația cu SUA.

O cerere de informații publice dezvăluită de POLITICO în octombrie a arătat multiple comunicări din partea Departamentului de Stat al SUA către Comisia Europeană încă din septembrie 2023, prin care Washingtonul făcea lobby împotriva planurilor. Direcția tehnologică a Comisiei a refuzat să le facă publice, invocând faptul că „ar afecta încrederea reciprocă dintre UE și SUA”.

Franța susține puternic eticheta care ar pune datele europene în afara legilor extraterritoriale americane, cum este Cloud Act. „Tensiunile geopolitice ne obligă mai mult ca niciodată să punem sub semnul întrebării suveranitatea datelor noastre”, a spus ministrul francez al digitalizării Clara Chappaz.

Țările deosebit de dependente de tehnologia americană, precum Olanda, au fost reticente, dar recentele tensiuni transatlantice par să fi dus la o schimbare de atitudine.

Pe măsură ce Comisia Europeană își numește primul comisar pentru suveranitate tehnologică, presiunea crește pentru a sprijini fără rezerve tehnologia „made in Europe” și pentru a rezista presiunilor din partea Washingtonului.

„Europa a avut încredere orbește că SUA va fi mereu acolo, de partea ei”, a concluzionat Bria. „Situația pare acum cu totul diferită”.