„De ce toate acestea devin brusc subiect de discuție acum? Prin urmare, mulți oameni bănuiesc că aceasta este o provocare care ar putea deschide calea către o soluție militară pentru problema transnistreană”, a declarat Oleg Ozerov, citat de agenția rusă de stat TASS, pe 10 septembrie.

Ambasadorul rus insistă că o eventuală explozie a depozitelor de la Cobasna ar putea provoca o „catastrofă la scară regională”. „Noi spunem asta, suntem partea rusă și suntem responsabili pentru aceste cuvinte”, a subliniat Ozerov.

Pe 21 august 2026, SIS și Agenția de Informații Militare au publicat un nou studiu despre depozitul cu muniții din Cobasna. Concluziile studiului sunt diferite de cele trase de OSCE și Academia de Științe a Moldovei din 2005, care subliniau că o eventuală explozie simultană a tuturor depozitelor cu cele 21.000 de tone rămase ar reprezenta un pericol regional. Autoritățile moldovenești estimează acum că la Cobasna sunt depozitate, de fapt, aproximativ 14.000 de tone de muniții, și nu 21.000, cât indicau estimările anterioare ale OSCE.

SIS precizează însă că această cantitate nu reprezintă volumul net de exploziv care ar putea participa efectiv la un eventual incident. Aproximativ 80 la sută din stoc ar fi format din carcase, ambalaje și alte componente inerte, iar munițiile sunt dispersate în depozite de suprafață, semiîngropate și subterane.

Potrivit instituției, această configurație face puțin probabilă producerea unei explozii unice, de proporții. În cazul unui incident, scenariul considerat realist este cel al unor explozii succesive și al unor incendii localizate. Simulările efectuate de SIS indică, de asemenea, un impact limitat asupra localităților din apropiere.

Astfel, autoritățile moldovene consideră că depozitul de la Cobasna reprezintă un risc real, dar unul local. Potrivit SIS, efectele unui eventual incident ar fi limitate la zona din imediata apropiere a depozitelor, iar localitățile din apropiere s-ar afla în afara zonei de pagube majore.

SIS califică drept nefondată narațiunea despre un posibil „dezastru regional” și susține că aceasta este folosită de Moscova pentru a justifica menținerea Grupului Operativ de Trupe Ruse în regiunea transnistreană, care staționează ilegal în Republica Moldova.

În opinia SIS, depozitul de la Cobasna a fost transformat de Rusia în „barieră strategică” în calea stabilității și securității Republicii Moldova.

În ce privește suspiciunea exprimată de Oleg Ozerov legată de o „soluție militară a conflictului transnistrean”, Chișinăul subliniază constant că asemenea declarații sunt nefondate și distorsionate. Autoritățile moldovenești menționează că aserțiunile cu pricina nu reflectă realitatea și poziția Chișinăului în procesul de reglementare a conflictului transnistrean: „Poziția noastră este foarte clară – identificarea unei soluții pașnice pentru reintegrarea statului, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale în limitele frontierelor internațional recunoscute”.   

Ce cantitate de muniții era inițial la Cobasna?

În depozitele de la Cobasna au fost inițial 41.000 de tone de muniții. După datele OSCE, în 2001 au fost retrase 1.153 de tone, în 2002 – 2.400 de tone, în 2003 – 16.573 de tone și în 2004 – 980 de tone.

Citește și: Politolog american, pentru TVR Moldova: Victoria Ucrainei e crucială pentru securitatea R. Moldova

Potrivit fostului vicepremier pentru Reintegrare, Vasile Șova, Moscova a stopat procesul după ce a constatat că negocierile în conflictul transnistrean au început să evolueze în defavoarea Kremlinului. Drept urmare, Rusia preferă să folosească munițiile rămase ca element de șantaj împotriva Chișinăului.

Conform unei decizii a Curții Constituționale a Republicii Moldova din 2017, circa 70 de procente din comandamentul unității militare a Grupului Operativ de Trupe Ruse staționat la Colbasna – inclusiv depozitul de muniții – este constituit din locuitori din Râbniţa și Cobasna, și 100 de procente din personalul tehnic al depozitului de la Cobasna – șefi de depozite, tehnicieni, mecanici – îl constituie locuitorii regiunii.