Discuțiile vin pe fondul unei propuneri ruse de a relua negocierile exact de unde au fost întrerupte în 2022, atunci când – susține Kremlinul – Ucraina ar fi fost aproape să semneze un acord de neutralitate, dar a fost împiedicată de fosta administrație Biden. Kievul neagă această versiune și insistă că neutralitatea nu mai este o opțiune.

Una dintre principalele mize: garanțiile de securitate. Ucraina cere garanții ferme din partea marilor puteri – în special SUA – care să depășească Memorandumul de la Budapesta din 1994, considerat un eșec.

Propunerile analizate prevăd o formulă apropiată de Articolul 5 al NATO, însă fără aderare formală, ceea ce ar putea implica riscuri majore pentru echilibrul de forțe din regiune.

Teritoriul este, de asemenea, o piatră de poticnire. Rusia controlează aproximativ 20% din Ucraina și cere recunoașterea acestor câștiguri, inclusiv Crimeea, Zaporojie și părți din Donbas. Kievul refuză orice modificare de granițe recunoscută internațional și insistă că teritoriul nu este negociabil, dar admite că unele aspecte pot fi discutate după o eventuală încetare a focului.

Ridicarea sancțiunilor și reconstrucția Ucrainei sunt alte puncte sensibile.

Moscova cere anularea sancțiunilor, în timp ce Europa vrea să folosească cele 300 de miliarde de dolari din activele ruse înghețate pentru reconstrucție. Rusia ar fi de acord, dar doar dacă o parte din fonduri ajunge și în regiunile ocupate, cerere respinsă de Kiev.

În final, miza este mult mai mare decât pacea în Ucraina: o eventuală înțelegere vă redefini echilibrul de putere în Europa de Est și va influența viitorul alianțelor strategice NATO și UE.

Pentru moment, optimismul este temperat de realism: nimic nu este semnat, iar suspiciunile reciproce rămân. Dar prezența delegațiilor la Istanbul, în sine, reprezintă un semnal că diplomația mai are o șansă.