Potrivit statisticilor, doar în 2025 au fost înregistrate peste 20 de cazuri de femicid. Alte patru sinucideri ar fi fost determinate de abuzuri în familie. În același an, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a raportat aproape 11.000 de cazuri de violență domestică, iar aproximativ 7.000 de victime au beneficiat de asistență socială.

Specialiștii spun că multe femei nu ajung să ceară ajutor din cauza fricii, rușinii sau presiunii sociale.

Cazul femeii din Hâncești, investigat de autorități

Un caz care a stârnit reacții puternice în societate este cel al unei femei din Hâncești, care s-ar fi sinucis în circumstanțe suspecte. Coaliția Națională „Viața fără Violență” susține că aceasta ar fi fost supusă ani la rând violenței din partea soțului său, Dumitru Vartic, fost vicepreședinte al Consiliului Raional Hâncești.

Foștii colegi ai femeii spun însă că nu au observat semne ale dramei prin care trecea.

„Nu știu ce stare putea să aibă, ca să fie atât de închisă și să nu comunice cu nimeni”, a declarat Viorica Moraru, directorul Grădiniței nr. 4 din Hâncești.

La rândul său, președinta Consiliului Raional Hâncești, Nicoletta Moroșanu, spune că familia părea una unită.

„Erau prezenți, ca o familie unită, la toate evenimentele, împreună cu fiicele lor. Nimic nu a prevestit că, în spatele ușilor închise, s-ar fi putut întâmpla tot ce se vehiculează în mediul online”, a afirmat aceasta.

Poliția a anunțat că victima nu a depus nicio plângere pentru violență în familie.

„Nicio plângere la adresa poliției nu a parvenit din partea acestei doamne. Deci nicio plângere și nicio sesizare fie de elemente ale violenței în familie, fie legate de alte circumstanțe care i-ar fi creat suferințe fizice sau psihice”, a declarat șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu.

În prezent, soțul victimei are statut de bănuit într-un dosar penal pentru violență în familie și determinare la suicid. Până acum au fost audiate aproape 30 de persoane din anturajul femeii.

Expertiza medico-legală nu a identificat alte urme de violență în afara celor compatibile cu suicidul. Autoritățile investighează însă și un episod din noiembrie 2025, când femeia ar fi ajuns la spital după o tentativă de suicid.

„S-au efectuat toate lucrurile necesare pe acest caz, toate expertizele necesare. Se comunică direct cu ancheta și organele de urmărire penală”, a declarat ministrul Sănătății, Emil Ceban.

Mărturia unei victime: „Am ajuns să vreau să mă arunc sub tren”

Violența domestică nu se rezumă la cazuri izolate. O femeie de 35 de ani din Chișinău povestește că a trăit ani de zile într-o relație marcată de abuzuri.

„La început au fost semne, dar nu am vrut să le văd. Mai erau și comentarii de la alte persoane care spuneau: «așa bărbat nu mai găsești, să te ia pe tine cu doi copii»”, spune femeia.

Ea afirmă că abuzurile au început cu insulte și manipulări, iar ulterior au degenerat în agresiuni fizice.

„Cuvintele murdare au persistat de la bun început. Când era în stare de ebrietate, mă jigneam, apoi dimineața spunea că nu el a vorbit, că a fost la beție. Relația s-a dus într-o altă extremă când am plecat la el peste hotare. S-a ajuns la bătăi, strangulări. Am fost într-o situație în care nu mai suportam emoțional și eram gata să mă arunc sub tren”, povestește victima.

Ea spune că a renunțat la acel gând în ultimul moment, după ce a fost sunată de unul dintre copii. Femeia a plecat de acasă în noiembrie 2024, însă abia recent a cerut ajutorul Centrului de Justiție Familială al Poliției.

„Eu de la el mă pot aștepta la orice. De asta am apelat la poliție, ca să fiu protejată și eu, și copiii. Când merg pe stradă, mereu mă uit în jur”, spune ea.

 

Acuzații de agresiune și în cazul unui primar

 

Accesul la justiție devine și mai dificil atunci când agresorii sunt persoane cu funcții publice. Tamara Rotaru, consilier local în satul Burlacu, raionul Cahul, susține că este agresată verbal și fizic de primarul localității.

„Primarul este persoana care mereu mă agresează verbal. Pot să vă spun că sunt deja cazuri de agresiune fizică. M-am adresat nu o singură dată în instanță”, spune femeia.

Ea afirmă că în 2021 ar fi primit și amenințări. „Am fost apelată la telefonul meu personal și mi s-a spus: «Eu te împușc! Te mântui!».”

Femeia spune că se teme pentru siguranța sa. „Credeți-mă, chiar am frică. S-a ajuns și la faza că recent mi-a fost spart geamul casei.” Primarul localității Burlacu, Mihail Munteanu, respinge acuzațiile.

„Eu refuz, refuz, n-am ce discuta cu dumneaei. Ea provoacă toată lumea”, a declarat acesta.

 

Mii de cazuri raportate anual

 

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, numărul cazurilor de violență domestică raportate autorităților este în creștere. În 2025, poliția a înregistrat peste 20.000 de sesizări privind conflicte familiale și a emis aproape 6.000 de ordine de restricție pentru protejarea victimelor.

„În anul 2025 am analizat pe platforma acestei comisii 69 de cazuri, dintre care 12 au fost de femicid”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichita.

Doar la Centrul de Justiție Familială al Poliției au apelat anul trecut peste 450 de femei. „Majoritatea sunt femei și fete. Sunt mame însoțite de copii, care sunt martori sau chiar victime ale violenței în familie”, spune șeful centrului, Ivan Crețu.

Violența psihologică, greu de demonstrat

 

Specialiștii atrag atenția că violența nu înseamnă doar agresiune fizică. „Avem foarte multe probleme în continuare de a demonstra violența psihologică și violența economică. Dacă nu sunt urme vizibile pe corp, femeile nu sunt crezute”, spune Angelina Zaporojan, președinta Centrului de Drept al Femeilor.

Psihologii afirmă că abuzul psihologic poate avea consecințe grave. „Dacă vorbim despre abuzul psihologic, acesta lasă urme profunde în sufletul femeii. Ajunge să nu mai creadă în ea și să aibă o stimă de sine foarte scăzută”, explică psihologul Zinaida Gribincea.

Aproape 6.000 de agresori în evidența poliției

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, anul trecut în evidența autorităților se aflau 5.991 de agresori familiali. Au fost emise peste 1.100 de ordonanțe de protecție pentru victime, iar în peste 800 de cazuri a fost aplicată monitorizarea electronică.

Specialiștii spun că violența este alimentată de mai mulți factori, printre care consumul de alcool, gelozia, problemele financiare sau modelele comportamentale din familie.

Sprijin pentru victime

În Republica Moldova funcționează o rețea de servicii pentru victimele violenței domestice, inclusiv 11 adăposturi care oferă cazare temporară, hrană, consiliere psihologică și asistență juridică.

„În centru ele primesc asistență complexă și sprijinul unei echipe multidisciplinare”, spune Anna Ceban, reprezentanta Misiunii Sociale „Diaconia”.

Autoritățile spun că legislația a fost îmbunătățită pentru a combate mai eficient fenomenul. Din februarie 2026 au intrat în vigoare noi prevederi care vizează sancționarea femicidului și a violenței digitale.

Specialiștii subliniază însă că prevenirea începe în familie și prin schimbarea mentalităților din societate.

Femeile care se confruntă cu violență pot apela serviciul de urgență 112 sau Telefonul de încredere pentru femei și fete, unde pot primi sprijin și îndrumare.