Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Universitatea Oxford, consideră că grupul de militari occidentali, care ar putea să vină în Ucraina, după încheierea unui armistițiu dintre Armata rusă și cea ucraineană, înseamnă mult nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova și România.
„Președinta Comisiei Europeane, Ursula von der Leyen, vorbește de programul de re-înarmare cu un orizont spre 2030. Și ce m-ar interesa pe mine, dacă acest armistițiu se va realiza, ca o parte din aceste trupe, mai ales cele franceze, să fie localizate la Odesa, ca orașul cu o poziție extraordinară și strategică, care apără litoralul Ucrainei, dar și Moldova și, implicit, apără și România”, a spus Corneliu Bjola la Emisiune „Impact Global” de la TVR Moldova.
Profesorul de științe politice la Universitatea Oxford estimează că formarea unui grup militar din mai multe state europene care ar trimite militari pacificatori în Ucraina este o oportunitate pentru constituirea unei armate din forțe ale statelor europene.
„Trebuie să-i dăm credit și președintului Macron și primului ministru britanic, Keir Starmer, că au organizat patru mitinguri în momentul de față. La început, era vorba de a creiona politic o anumită stare de fapt. Ultima (întâlnire – n.r.), care a avut loc la Paris săptămâna aceasta, a adus 200 de ofițeri militari din 30 de state, care nu sunt numai europeni. Să ținem seama, e vorba și de Canada, și de Australia, de exemplu. Și care au creionat, au pus la un loc o coaliție destul de importantă, care poate interveni, dar numai în condițiile în care se obține un armistițiu”, a precizat Bjola.
El a precizat că premierul britanic, Keir Starmer, a spus foarte clar situația din Ucraina este un element important pentru că una, se leagă de Ucraina, dar al doilea, că s-ar putea să reprezinte un nucleu pentru o forță de apărare europeană pe viitor.
În același timp, el admite că acest proces este la început de cale și „nu trebuie să vindem blana ursului din pădure”.
„Europenii au o tradiție de a se dezangaja rapid și sunt probleme în Franța, de exemplu, politice. Fără Statele Unite, este foarte greu, fără lideri, este foarte greu să pui lucrurile la un loc. De exemplu, atunci când s-a vorbit de integrarea Suediei și Finlandei în NATO, au fost obiecții din partea Turciei. Nu europenii au fost cei care au rezolvat problemele, ci americanii.”
