La alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, vor fi deschise mai puține secții de votare decât la scrutinul prezidențial din 2024, atunci când au fost repartizate 30 de unități, potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca. Drept argument, oficialul spune că în regiunea transnistreană nu sunt respectate libertățile constituționale.
„Niciun partid politic și niciun candidat nu își poate desfășura campania electorală în mod liber în regiunea transnistreană. Tiraspolul nu respectă legislația și Constituția, motiv pentru care nu putem vorbi despre un proces democratic și corect în regiune”, a declarat miercuri, 20 august, vicepremierul.
Deși a evitat să dea o altă cifră, Roman Roșca a declarat că „30 de secții nu își au argumentare”, întrucât, la alegerile trecute, au fost secții în care au votat până la 100 de persoane, în unele chiar și 35 de alegători.
Același argument a fost invocat și de vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că, potrivit prevederilor Codului Electoral, în regiunea transnistreană, nu ar trebui deschise mai mult de 10 secții de votare.
„În 2020, la alegerile prezidențiale, au fost circa 31.000 de voturi, la alegerile parlamentare din 2021 – circa 28.000, la alegerile prezidențiale din 2024, turul doi, circa 26 de mii. Deci, în medie circa 28.000 de voturi și un pic. Dacă o secție de votare se constituie pentru 3.000 de alegători, conform Codului Electoral, noi trebuie să deschidem 10 secții de votare”, a explicat vicepreședintele CEC, Pavel Postică, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune Moldova1.
Citește și: Tiraspolul solicită Chișinăului „acces neîngrădit” la vot pentru transnistreni la parlamentare
Mai mult, Pavel Postică a semnalat o acțiune concertată din partea regiunii transnistrene la subiectul numărului secțiilor de votare pentru alegerile din 28 septembrie.
Potrivit acestuia, CEC a primit mai multe solicitări scrise la indigo din partea așa-zisului ministru de externe al Transnistriei, a așa-zisului parlament de la Tiraspol, de la conducătorii administrațiilor raionale din regiune, de la organizații comerciale, precum și de la cetățeni. Toate aceste reacții solicitau deschiderea unui număr mai mare de secții pe motiv că cetățenii din regiune ar vrea să participe la viața politică din R. Moldova.
„Mai grav, personal pentru mine, este că aceste acțiuni concertate au anumite rădăcini aici la Chișinău. Cine și cum are conexiuni cu aceste mesaje care s-au pornit tocmai acum, urmează să ne clarificăm. Eu, cel puțin, am anumite răspunsuri”, a declarat Pavel Postica.
Numărul secțiilor de votare ce urmează a fi deschise la alegerile parlamentare din 28 septembrie urmează a fi decis de către CEC până pe 24 august.
