Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a explicat că persoanele care au depus plângeri sunt, de fapt, ultimele atrase în platformă și cele păgubite în procesul de investiții. 

„Din declarațiile lor, nu au conștientizat și nu au raționalizat riscurile la momentul investiției. Trebuie să înțelegem că o parte dintre persoane conștientizează că acțiunile lor, indiferent dacă au fost victime sau au atras alte persoane, se cataloghează ca faptă infracțională, deoarece activitatea piramidală nu este reglementată în Republica Moldova și constituie deja o încălcare a legislației. Acest lucru îi pune pe toți în gardă”, a subliniat oficialul.

El a mai precizat că unele sesizări anterioare au semnalat existența platformei, însă majoritatea celor care evită să depună plângeri înțeleg riscurile la care se expun, fie pentru că au participat la activități ilegale de întreprinzător sau spălare de bani, fie pentru că fac parte din domeniul public și ar trebui să declare veniturile obținute pe parcursul activității ilegale. 

Pagubele raportate se ridică în majoritatea cazurilor între 100 și 300 de dolari.

Cernăuțeanu a explicat că plângerile nu sunt centralizate într-o cauză penală unică, deoarece procurorii au decis că unicul dosar în care s-a autosesizat Inspectoratul Național de Investigații și care a fost trimis la procuratura specializată în crimă organizată vizează activitatea ilegală de întreprinzător și spălarea banilor. Aspectele de escrocherie sunt lăsate pe competența teritorială a procurorilor și inspectoratelor teritoriale.

Reprezentanții Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au explicat că platforma TUX nu are statut de persoană juridică. Prin urmare, plățile efectuate de utilizatori au ajuns la persoane interpuse, ceea ce face dificilă urmărirea fondurilor și identificarea responsabililor.

„Persoanele pe aceste plaforme pot să primească contravaloarea, care de fapt nu este acoperită cu nimic, este doar o vizualizare pe ecran a unui sold, care tu potențial îl poți să-l investești, dar de facto este începutul unui proces de fraudare. Transferurile care sunt efectuate în adresa persoanelor fizice, fie sunt lichidate pe teritoriul R. Moldova, fie sunt transferate la adresa altor persoane din Georgia”, a declarat reprezentatul. 

Potrivit lui, principala problemă o reprezintă reticența potențialelor victime de a opri aceste tranzacții, deoarece acestea insistă să continue, considerând că fac o investiție legitimă, ignorând recomandările băncii. De multe ori, atunci când o bancă refuză plata, persoanele încearcă să o efectueze printr-o altă instituție financiară.

În privința materialelor video în care anumite persoane promovau platforma online, CNPF a precizat că acestea țin de activități de marketing și nu reprezintă desfășurarea directă a activității ilegale. Ancheta urmează să stabilească dacă au existat încălcări ale legii.

Autoritățile îndeamnă cetățenii să raporteze orice suspiciune de activitate frauduloasă și să nu se implice în tranzacții pe platforme neautorizate.