TV Network
Canalele TVR
Opinie

Fake News Alert | Socialiștii și comuniștii sperie diaspora cu mobilizarea

Republica Moldova își poate decide singură viitorul și modul în care va ajunge în Uniunea Europeană. Este un răspuns ferm din partea comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, întrebată despre reunificarea celor două maluri ale Prutului.

Această recunoaștere a unității de limbă, neam, istorie va trezi monștrii propagandei pro-ruse. Să trecem în revistă o parte din basmele a la russe.

Oamenii din Basarabia spun de decenii că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum. Și președinta Maia Sandu și alți politicieni spun același lucru. Maria Zaharova a prezentat declarația ca parte a unei campanii susținute de Occident. Serghei Lavrov a mers mai departe și a vorbit despre „absorbția” Republicii Moldova de către Uniunea Europeană și despre distrugerea statalității moldovenești.

La Moscova, un verb la condițional a ținut loc de plan de guvernare

La Chișinău, regulile sunt scrise în Constituție. Articolul 142 cere un referendum și votul majorității cetățenilor înscriși pe listele electorale pentru a schimba prevederile privind suveranitatea sau independența. Iar pentru aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova are propriile negocieri, deschise în iunie 2024.

Într-un text de istorie difuzat de diplomația rusă, unirea Basarabiei e prezentată ca o „ocupație românească”. În 1812, Imperiul Rus anexase teritoriul dintre Prut și Nistru printr-un tratat cu Imperiul Otoman. În 1918, trupele române se aflau în Basarabia, în contextul prăbușirii Imperiului Rus. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat la Chișinău unirea cu România. Au fost 86 de voturi pentru, trei împotrivă și 36 de abțineri.

În iunie 1940, Moscova a invocat „restabilirea dreptății” într-un ultimatum. A urmat ocupația sovietică. Declarația de Independență a Republicii Moldova consemnează că populația Basarabiei n-a fost consultată. Dar în schimb a fost deportată, jefuită, înfometată și decimată de regimul de ocupație sovietic. Zaharova susține că moldovenilor li se șterge identitatea, iar Lavrov invocă redenumirea limbii. Academia de Științe a Moldovei a susținut încă din 1994 că denumirea corectă este limba română. Astăzi, asta scrie la articolul 13 din Constituție. Același articol protejează limba rusă și celelalte limbi vorbite în țară.

Întrebați un ieșean dacă se poate numi moldovean și poate vorbi românește. Probabil, o să vă răspundă în română.

Propaganda rusă prezintă și cetățenia română a moldovenilor ca pe o etapă a anexării. Un pașaport se eliberează unei persoane. Pentru schimbarea unei frontiere e nevoie de acord între state, pe cale pașnică și în condițiile dreptului internațional. Așa prevede Actul Final de la Helsinki. După logica rusă, frontiera s-ar muta de la ghișeu.

Deputatul rus Serghei Mironov susține că Occidentul vrea să aducă Republica Moldova în NATO prin unire și că asta ar amenința direct Rusia. Dovezile unui asemenea plan lipsesc. NATO declară public că respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Iar în privința trupelor străine există o rezoluție a Adunării Generale a ONU care cere retragerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse din Republica Moldova.

Maria Zaharova a inclus credința printre lucrurile pe care unirea ar urmări, în opinia ei, să le distrugă. În Republica Moldova, libertatea religioasă este garantată prin Constituție și reglementată prin lege. În 2001, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul moldovean încălcase această libertate prin refuzul de a recunoaște Mitropolia Basarabiei. Hotărârea apără dreptul credincioșilor de a se organiza în comunitatea religioasă pe care o aleg. Zaharova atribuie o intenție de suprimare a credinței ortodoxe fără să prezinte dovezi.

Dacă unirea ajunge vreodată pe buletinul de vot, răspunsul îl vor da alegătorii.

„Complotul secret” al stării de război

Ministerul Apărării de la Chișinău a pus în consultare publică un proiect de lege despre starea de asediu și starea de război. Documentul e pe site-ul Guvernului, la vedere, cu tot cu formular pentru comentarii.

În versiunea propagandei pro-Kremlin, avem de-a face cu un complot secret. Atât de secret încât așteaptă observații de la public până pe 17 noiembrie. Deputatul comunist Constantin Starîș a declarat că adoptarea proiectului ar echivala cu o tentativă de lovitură de stat. Detaliul care strică povestea vine din 2004. Atunci a fost adoptată legea care reglementează deja starea de asediu și starea de război.

Cine avea majoritatea în Parlament? Chiar Partidul Comuniștilor, pe care domnul Starîș îl reprezintă astăzi. Pentru primul episod al „complotului”, domnul deputat are la îndemână arhiva propriului partid.

Să deschidem documentul. Starea de asediu presupune un atac armat iminent sau o amenințare gravă cu o componentă militară identificabilă. Condiția se aplică și când vorbim despre acțiuni hibride. Dacă scrii pe Facebook că miniștrii lucrează prost, poți porni o ceartă. E cam mult să-ți trecem tastatura la armament.

Staționarea ilegală a Grupului Operativ al Trupelor Ruse în regiunea transnistreană e o problemă reală de securitate. Și în acest caz, pentru a institui un regim excepțional, autoritățile trebuie să documenteze faptele și să arate ce condiții din lege sunt îndeplinite.

Starea de război poate fi declarată în caz de agresiune armată, de declarație de război împotriva Republicii Moldova sau de notificare oficială a unor operațiuni militare împotriva ei. De regulă, decide Parlamentul. Dacă țara e atacată, președintele poate declara starea de război prin decret și informează imediat Parlamentul. Tot Parlamentul hotărăște dacă o menține sau o ridică.

Constituția, ni se spune, ar dispărea. Articolul 54 e încă la locul lui. Statul poate limita temporar, de pildă, deplasarea într-o zonă de risc. Măsura trebuie să fie prevăzută de lege, necesară și proporțională cu pericolul. Dacă îți încalcă drepturile, o poți contesta în instanță. Iar proiectul interzice expres folosirea acestor regimuri pentru suprimarea drepturilor sau preluarea neconstituțională a puterii.

Da, proiectul prevede că, de regulă, alegerile și referendumurile nu se desfășoară în timpul asediului sau războiului. Procedurile suspendate se reiau după încetarea regimului. Asemenea restricții existau și în legea din 2004. Pentru prelungirea excepțională a mandatelor Parlamentului și președintelui, Constituția cere o lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Cât despre bunuri, statul poate rechiziționa anumite bunuri private pentru apărare, în condițiile legii. Există reguli și pentru restituire, și pentru despăgubiri. Propaganda a citit până la „a lua”. La „a restitui” se intrase deja în publicitate.

Iar în versiunea alarmistă, diaspora avea deja bilete doar dus spre Chișinău. Articolul 20 îi vizează pe cetățenii aflați peste hotare care au obligații de mobilizare și au fost chemați oficial. Ei trebuie să facă demersuri pentru a reveni în țară. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a precizat că proiectul nu prevede vreun mecanism de aducere cu forța din alte state.

Celor care văd aici pregătirea unui „al doilea front” le-aș arăta articolul 1. Scopul declarat acolo este apărarea Republicii Moldova și protejarea populației. Pe 11 noiembrie, două rachete de croazieră au traversat spațiul nostru aerian în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei, potrivit Ministerului Apărării. Avem motive cât se poate de concrete să discutăm despre apărare. Cât despre „lovitura de stat”, cereți numărul paginii. Linkul îl avem deja.

La București, Șoșoacă mută și Ziua Națională

Statul Israel și-a proclamat independența pe 14 mai 1948. Am deschis declarația semnată în acea zi. Rubrica „valabil până la” lipsește.

Diana Șoșoacă i-a găsit totuși un termen de expirare. În versiunea eurodeputatei, Israelul ar fi fost înființat pe 76 de ani, până în 2024, iar populația lui urma să fie mutată în România și Ucraina. Dovezile unui asemenea plan lipsesc.

Dacă scazi 1948 din 2024, chiar obții 76. Calculatorul și-a făcut treaba.

Una dintre presupusele dovezi e o sinagogă. Cea de la Sighetu-Marmației a fost inaugurată în 2021, pe locul unde orașul avea o sinagogă încă din secolul al XVIII-lea. Pentru cea mai mare sinagogă din Europa, adresa e strada Dohány, la Budapesta. Așa o prezintă Comisia Europeană.

Iar dacă migrația ar schimba granițele, românii care pleacă la Roma ar trebui să anunțe și cartograful. La Kiev, în decembrie 2022, comunitatea evreiască a aprins în piață sfeșnicul de Hanuka. În același timp, bombardamentele rusești lăsaseră părți ale orașului fără curent.

Șoșoacă susține că Hanuka ar fi devenit sărbătoare legală în toată Ucraina. Zelenski îi ceruse Guvernului, în 2020, să analizeze statutul mai multor sărbători religioase, printre care Hanuka și Paștele de rit apusean. În lista sărbătorilor legale ale Ucrainei, Hanuka lipsește. La București, Șoșoacă mută și Ziua Națională. Legea din 2024 instituie pe 14 mai Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel. Ziua Națională a României e pe 1 Decembrie. Scrie în Constituție.

author-img_1

Redacția TVR Moldova

Reporter