Întrebat despre scăderea IPC în cadrul unei emisiuni la un post privat de televiziune Bolea a spus: „Știți de ce? Noi avem pe parcursul anului 2023 cu 130 de mii de oameni mai puțin care locuiesc în Republica Moldova. Deja dispar acei care dau sau iau. Ei pur și simplu din cauza sărăciei pleacă”.

„Este o afirmație falsă, răspândită de Bolea, motivând că suntem mai sus în clasamentul IPC 2023, deoarece oamenii pleacă din țară și sunt mai puțini cei care dau și iau mită. Vasile Bolea este jurist și este regretabil că nu cunoaște cum se calculeaă IPC 2023. Potrivit metodologiei Transparency International, clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova). IPC nu se bazează pe numărul populației, așa cum menționează deputatul, dar reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie”, a explicat Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea TI-Moldova.

Expertul Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, a pus la îndoială matematica lui Vasile Bolea și a comparat-o cu studiile privind relația dintre consumul de margarină și rata divorțurilor.

„Indicele Percepției Corupției (CPI) de la Transparency International clasifică țările și teritoriile în funcție de nivelurile percepute ale corupției din sectorul public, conform experților și oamenilor de afaceri. Utilizează o scară de la 0 la 100, unde 0 indică un nivel înalt de corupție și 100, un nivel foarte scăzut. CPI agregă date din mai multe surse diferite care oferă percepții asupra corupției din sectorul public din perspectiva publicului, experților și a oamenilor de afaceri. În ceea ce privește afirmațiile privind corelația dintre CPI și populație, se observă imediat că, deși populația țării este în continuă descreștere, nu putem afirma același lucru despre îmbunătățirea situației în domeniul luptei cu corupția care, în opinia domnului Bolea, ar trebui să crească similar. Mai mult, când analizăm procesele corupției, trebuie să luăm în calcul nu doar cetățenii, dar toate persoanele ce se află pe teritoriul țării, or avem la moment circa 110 mii refugiați care sunt în situații potențial vulnerabile la corupție, o cifră absolut comparabilă cu ceea ce calcula domnul Bolea. Unele studii arată o corelație pozitivă între consumul de margarină pe cap de locuitor și rata divorțurilor. Acest lucru nu implică faptul că consumul de margarină duce la divorț - la fel și matematica domnului Bolea”, a declarat Andrei Curăraru pentru TVR MOLDOVA.

Amintim că Indicele Percepției Corupției 2023 (IPC 2023), lansat pe 30 ianuarie de Transparency International, arată că Republica Moldova a înregistrat o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani.