Potrivit unor persoane familiarizate cu negocierile, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au abordat această idee în discuțiile cu oficiali ucraineni și europeni, inclusiv în cadrul unei întâlniri cu președintele Volodimir Zelenski, la Kiev, luna trecută.

Propunerea ar face parte dintr-un pachet mai amplu de stimulente economice menite să determine Rusia să accepte încheierea războiului. În viziunea negociatorilor americani, reluarea exporturilor de gaze ar putea genera venituri pentru Ucraina și ar răspunde, în același timp, cererii europenilor pentru energie mai ieftină.

Ideea este însă privită cu reticență de oficialii europeni. Reluarea importurilor de gaze rusești ar contraveni eforturilor Uniunii Europene, susținute anterior și de Washington, de a reduce dependența energetică de Moscova.

Gazul rusesc, posibilă monedă de schimb în negocieri

Discuțiile evidențiază diferențele dintre abordarea administrației Trump și cea a unor parteneri europeni. În timp ce Washingtonul analizează stimulente economice pentru Rusia, criticii acestei strategii consideră că asemenea concesii ar putea consolida poziția Moscovei fără să o determine să renunțe la principalele sale revendicări. Casa Albă susține că războiul a dus la creșterea prețurilor la energie în Europa și a provocat dificultăți economice atât în Rusia, cât și în Ucraina.

Administrația americană afirmă că lucrează împreună cu Kievul și partenerii europeni la o propunere de pace care include stimulente economice pentru ambele părți. Obiectivul declarat este nu doar oprirea luptelor, ci și crearea condițiilor pentru o pace durabilă, redresare economică și stabilitate regională. Între timp, Washingtonul a făcut pași pentru relaxarea presiunii economice asupra Moscovei. Potrivit publicației The New York Times, administrația Trump a ferit Rusia de noile sancțiuni adoptate de Congres și a ridicat anterior sancțiunile aplicate motorinei rusești.

Kirill Dmitriev, emisarul economic al președintelui Vladimir Putin, a declarat că discuțiile ruso-americane vizează mai multe proiecte, inclusiv în domeniul energiei și al infrastructurii tehnologice. El a sugerat că în perioada următoare ar putea fi anunțate noi inițiative.

Reluarea exporturilor de gaze rusești către Europa ar putea avea consecințe și pentru companiile americane, deoarece ar reduce cererea europeană pentru gaz natural lichefiat din Statele Unite.

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești

Ucraina a încetat tranzitul gazelor naturale rusești către Europa în ianuarie 2025, renunțând astfel la venituri anuale de aproximativ un miliard de dolari din taxele de tranzit.

Uniunea Europeană și-a asumat obiectivul de a elimina complet importurile de gaze rusești până în 2027. Potrivit datelor citate de The New York Times, gazele din Rusia au reprezentat 13% din importurile de gaze ale UE în 2025, față de 45% în 2021.

În cadrul negocierilor pentru încheierea războiului, emisarii americani ar analiza posibilitatea reluării exporturilor rusești pe termen mai lung. Această opțiune ar putea fi inclusă într-un acord mai amplu, care să abordeze relația dintre Rusia și NATO, garanțiile de securitate pentru Ucraina și controlul asupra teritoriilor disputate.

Unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca Statele Unite să solicite și o participare la beneficiile financiare ale exporturilor rusești de gaze, prin intermediul unor companii americane sau al guvernului SUA.

Unul dintre subiectele discutate ar fi conducta Nord Stream 2, care lega Rusia de Germania prin Marea Baltică și a fost avariată în urma unor explozii. Investitorul american Stephen P. Lynch a încercat să cumpere conducta, argumentând că implicarea americană ar putea servi intereselor SUA și securității europene în cazul reluării livrărilor. Casa Albă a declarat însă că Nord Stream nu s-ar fi aflat pe agenda discuțiilor recente și a precizat că orice înțelegere privind conducta ar necesita coordonarea cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că reluarea cooperării energetice ar fi în interesul Rusiei și, în opinia sa, ar putea fi chiar mai avantajoasă pentru europeni.

Germania se opune revenirii la dependența de Rusia

Germania, care înainte de invazia rusă din 2022 era cel mai mare cumpărător european de gaze rusești, se numără printre statele care se opun reluării livrărilor prin conducte.

În timpul unor discuții desfășurate în Florida săptămâna trecută, consilierul principal pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, Günter Sautter, s-ar fi opus ferm propunerii, potrivit unor persoane familiarizate cu întâlnirea.

Berlinul consideră că gazele rusești livrate prin intermediari nu sunt diferite, din perspectiva securității, de cele cumpărate direct din Rusia.

Oficialii germani recunosc că revenirea la importurile rusești ar putea reduce costurile energiei, însă avertizează asupra riscului ca Moscova să folosească din nou livrările drept instrument de presiune politică.

„Europa, și în special Germania, nu ar trebui să mai depindă niciodată de gazul rusesc”, a declarat Robert Habeck, fost ministru german al Economiei, care a coordonat tranziția țării de la importurile rusești.

În Germania există însă și presiuni politice pentru reluarea cooperării energetice cu Moscova. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreapta care, potrivit articolului, se apropie de 30% în sondajele naționale, susține revenirea la importurile de gaze și petrol rusești, invocând necesitatea reducerii inflației și sprijinirii economiei.

În landul Saxonia-Anhalt, parlamentarii au adoptat recent o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care au cerut guvernului federal să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei și să oprească ajutorul militar pentru Ucraina.

Liderii europeni sunt tot mai îngrijorați de convergența dintre mesajele unor partide populiste, pozițiile administrației Trump și interesele Kremlinului. Cancelarul Friedrich Merz și alți oficiali europeni au criticat public relaxarea sancțiunilor americane aplicate motorinei rusești, considerând că aceasta slăbește presiunea economică asupra Moscovei.

Fostul ministru german Robert Habeck a declarat că Germania ar putea tolera, în anumite condiții, reluarea unor importuri limitate de gaze rusești. El a subliniat însă că Europa trebuie să păstreze controlul asupra propriei infrastructuri energetice.

Habeck și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de apropierea dintre administrația Trump și Vladimir Putin, în contextul în care Washingtonul explorează noi acorduri economice cu Moscova.