Potrivit Raportului de Evaluare a Necesităților Post-Dezastru, prezentat de Centrul Național de Management al Crizelor, cele mai mari costuri, de 1,18 milioane de euro, au fost înregistrate pentru reducerea riscurilor de dezastre.

Alte 724 de mii de euro reprezintă pierderile din sectorul mediului, 329 de mii - cele pentru apă și sanitație, iar 97 de mii euro - pentru sănătate. Raportul arată că aproximativ 100 de mii de persoane au rămas temporar fără apă din sistemul centralizat, iar cel mai afectat raion a fost Soroca.

Deși nu au fost înregistrate distrugeri ale infrastructurii, clădirilor sau echipamentelor, criza a generat costuri pentru intervenție și menținerea serviciilor publice.

Citește și: Poluarea Nistrului: Hajder explică cum s-a calculat prejudiciul pe care R. Moldova îl va cere Rusiei

Poluarea Nistrului a avut loc în primăvară, după un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din zona orașului Novodnestrovsk, Ucraina. Atunci apa fluviului a fost poluată, iar peste 300 de mii de oameni din patru raioane ale Republicii Moldova au rămas fără apă potabilă.

Autoritățile susțin însă că impactul asupra mediului este unul mult mai complex și că monitorizarea râului continuă.

Pe 23 iulie, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat la TVR Moldova că autoritățile vor continua demersurile pentru recuperarea daunelor, inclusiv în contextul unei eventuale arhitecturi de securitate post-război în regiune.

Potrivit lui Mihai Popșoi, în perioada de după încheierea războiului vor trebui clarificate responsabilitățile și evaluate prejudiciile suferite de Republica Moldova.

În afară de pierderile provocate de poluarea Nistrului, Chișinăul intenționează să solicite despăgubiri pentru avarierea liniei electrice Isaccea–Vulcănești.