Dronele au devenit armele războiului modern, iar capacitatea de a le detecta și intercepta este esențială pentru securitatea spațiului aerian. În timp ce Ucraina își dezvoltă rapid sistemele de apărare pentru a face față atacurilor masive ale Rusiei, Republica Moldova încă încearcă să își adapteze cadrul legislativ pentru a putea dezvolta propriile capacități de producție în domeniul apărării.
La începutul lunii iunie, președintele Maia Sandu anunța intenția autorităților de a produce drone interceptoare și de a modifica legislația pentru a permite parteneriate public-private și atragerea investițiilor străine în industria de apărare. Au trecut însă mai bine de patru luni, iar cadrul legal necesar nu a fost încă adaptat. Ce împiedică dezvoltarea unei industrii naționale de apărare și ce soluții există? Am căutat răspunsuri la aceste întrebări discutând atât cu autoritățile, cât și cu experți internaționali.
Anton Danici, fondatorul unei companii care produce drone destinate apărării, susține că domeniul este foarte dynamic. De-a lungul experienţei sale a reuşit să dezvolte produse strategice de apărare pentru mai multe ţări, iar o legislaţie permisivă în R. Moldova ar oferi crearea de sisteme aeriene fără pilot pentru misiuni reale de apărare și securitate.
ANTON DANICI, antreprenor: Spre exemplu chiar şi în România parteneriate public private în ceea ce ţine domeniul apărării sunt posibile de mai mult timp şi industria aceasta se mişcă cu paşi rapizi înainte. Nu trebuie să mergem departe putem să urmăm acest exemplu pentru a dezvolta ceva similar sau mai bun aici, acasă. Având istoric de fondator a fabricii de aeronave fără pilot vreau să menţionez că totuşi cele mai întrebate soluţii pentru sisteme aeriene fără pilot sunt soluţii de monitorizare şi survolare a spaţiului aerian, asta permite conştientizarea situaţională a perimetrelor şi creează un flux informaţional anume pentru a îneţelege cum stau lucrurile.
Ani la rând, apărarea Republicii Moldova a fost afectată de investiții insuficiente. Noile riscuri de securitate scot în evidență necesitatea unor schimbări rapide. Săptămânal, dronele rusesti survolează teritoriul țării, iar unele chiar explodează. Pe lângă modernizarea armatei și sprijinul partenerilor externi, este esențială adoptarea unor reguli clare care să permită dezvoltarea industriei de apărare, atragerea capitalului privat și producerea locală a tehnologiilor necesare protejării spațiului aerian.
MAIA SANDU, preşedintele R. Moldova: Investim în protecţia aeriană şi vom investi în continuare, bineînţeles că nu este simplu pentru că tehnologiile avansează , se schimbă foarte rapid şi în acelaşi timp echipamentele de care avem nevoie nu doar că sunt scumpe, dar nici nu sunt întotdeauna disponibile. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici acasă şi pentru asta guvernul lucrează la modificarea legii.
Deși autoritățile discută de câteva luni despre modificarea legislației pentru a permite producția locală de drone interceptoare și echipamente antidrone, cadrul legal nu a fost încă ajustat şi nu se ştie când va fi pus în discuţie. Între timp, incidentele de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova continuă să ridice probleme de securitate. Guvernul lucrează la o inițiativă legislativă care să permită fabricarea echipamentelor cu dublă utilizare, destinate necesităților interne, activitate care nu este permisă în prezent de lege.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: Vom produce drone pentru Ucraina? - Eu tare aş vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie pentru destinaţie dublă, să poţi să foloseşti şi atunci când e vorba de situaţii excepţionale, igsu, agricultură.
LILIAN CARP, preşedintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică din Parlament: Guvernul este în proces de elaborare a proiectului şi dolianţa noastră este ca acest proiect să ajungă cât mai repede în legislativ dezbătut pentru a permite acestor ramuri ca să se dezvolte. Noi avem tineri ingineri în industria civilă pentru că în primul rând vorbim de o industrie care are o destinaţie dublă atât militară, cât şi civilă. În industria civilă în alte state, dar şi aici reuşesc anumite lucruri să le analizeze, dar asta este necesar în primul rând de a modifica legislaţia pentru a avea o şansă să dezvoltăm această ramură industrială.
Deputații din opoziție se opun ideii de a produce drone în Republica Moldova.
RENATO USATÎI, deputat, Partidul Nostru: Am convenit o întâlnire neoficială , cu mai mulţi specialişti din acest domeniu, anume care produc drone pentru protecţie. Că există drone pentru atac, există spy drone, noi nu avem nevoie de spy drone şi pentru atacuri. Dar, astăzi, când toate ţările, cu o economie mai slabă sau mai puternică, sunt preocupate pentru a organiza producţia acelor drone, unde este nevoie, credeţi-mă, de un angar, un angar să fie alături, că trebuie să ai imediat şi o şcoală de operatori. Adică, ştii cum, că pe urmă le dai drona şi ei se uită la ea, cum ne uitam noi la primul televizor aduse din Japonia.
IGOR DODON, deputat, Partidul Socialiştilor: Se vorbeşte despre întărirea capacităţilor. Eu nu prea văd cum am întări noi capacităţile în R. Moldova, pentru că aşa investiţii noi nu ne putem permite.
VASILE COSTIUC, deputat, Democraţia Acasă: Dacă tot suntem susţinuţi enorm de mult de partenerii noştri de dezvoltare, haideţi să mergem să cerem suport, pentru a reuşit să ne protejăm spaţiul aerian. Că acum sunt posibilităţi, am văzut că Ucrainenii au posibilităţi de 60-80% de a doborî aceste drone.
În timp ce cadrul legislativ pentru producția locală de echipamente de apărare este încă în proces de ajustare, la Chișinău a avut loc un forum unde au fost abordate teme despre provocările războiului hibrid, securitatea regional și măsurile concrete de consolidare a capacităților de apărare. În cadrul evenimentului, antreprenorii locali au prezentat soluții tehnologice aflate în faza de cercetare și dezvoltare, care ar putea contribui la sporirea securității. Una dintre acestea vizează detectarea dronelor care zboară la altitudini joase, care pot scăpa supravegherii radarelor convenționale. O echipă de specialiști din cadrul unei companii de software și hardware a dezvoltat un sistem care poate identifica astfel de aparate și poate alerta populația.
ALEXANDRU CASTRAVEŢ, antreprenor: Un sistem similar este şi în Ucraina, dar folosesc mai mult sofrware şi telefoanele utilizatorilor, însă noi vrem să dezvoltăm aceste tipuri de detectare şi produsul nostru se va axa pe o parte de hardware care va fi similar cu un miniradar, doar că pe baza acustică, pe baza de sunet ca primul modul. Long term noi am dori ca aceste tipuri de noduri hardware să fie instalate şi folosite de oamenii civili, oamenii să înstaleze pe casele lor ca un ruter, ca o antenă, clădiri publice.
Sistemul, dezvoltat în urmă cu câteva luni, se află încă în faza de testare. Urmează discuții cu autoritățile pentru a stabili cum ar putea fi integrat și utilizat. Odată implementat, acesta ar putea oferi populației informații mai rapide despre eventualele pericole, în condițiile în care Republica Moldova nu dispune, deocamdată, de un sistem național de alertare a populației similar celui din România, RO-ALERT.
ALEXANDRU CASTRAVEŢ, antreprenor: Persoanele primesc o notificare şi o alertă cu sunt că drona se apropie. Cum am mai spus culoarea glbenă, ember pentru când e la 20 de minute distranţă e aproape în pericol şi trebuie oamenii informaţi. În momentul în care ajunge la 5-4 minute de zona de impact atunci oamenii primesc o alertă roşie.
ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării: Suntem cointeresaţi ca să avem soluţii aici la noi, ceea ce ne va permite noi să îi susţinem pe ei, iar ei să dezvolte nişte soluţii care ar putea fi puse în practică şi ne-ar permite să asigurăm şi securitatea cetăţenilor. Ca ministru al apărării am solicitat pentru planificarea bugetară pentru anii viitori să fie inclus un domeniu, o linie separată pentru bugetară, cum se numeşte resurse development pentru dezvoltări şi cercetare care ne-ar pemite să ajută universităţile sau companiile ca să lucreze în domeniul industriei militare.
La forum a fost prezentată și o soluție digitală de comandă și control, utilizată de Forțele Terestre ale Armatei României.
COSTICĂ POSTOLACHE, general maior în rezervă, România, antreprenor: Este o soluţie care asigură comandanţilor şi unităţilor luptătoare un cana de comunicare astfel încât ei să poată să îşi îndeplinească misiunea. Este defapt o suită de aplicaţii software care asigură planificarea şi pregătirea operaţiunilor îns tatele majore şi de asemenea, există o componentă pentru luptători. Această aplicaţie le permite tuturor să schimbe informaţii vizavă de locaţia lor.
Platforma permite comandanților și militarilor să comunice în timp real, să planifice operațiuni și să partajeze informații despre poziția lor, pentru o coordonare mai eficientă în teren.
COSTICĂ POSTOLACHE, general maior în rezervă, România, antreprenor: Cu o astfel de aplicaţie poţi să vizualiteti acea dronă care e însărcinată să apere o anumită zonă de spaţiu aerian. Vezi în timp real informaţiile, în cazul de faţă este pentru o dronă care atacă, nu o dronă care apără, poţi să vezi informaţiile dacă acea dronă are cameră video. Aceste aplicaţii deja îşi dovedesc utilitatea în România. Şi în exerciţii s-a dovetit utilitatea soluţiilor de comandă control deoarece timpii de luare a deciziei se scurtează foarte mult.
Ucraina este gata să împărtășească Republicii Moldova experiența acumulată în războiul cu Rusia, inclusiv în combaterea dronelor. Instituțiile militare din cele două țări colaborează deja, însă schimbul de informații și cooperarea cu armata și forțele speciale ucrainene trebuie consolidate. În același timp, România atrage atenția că evoluția rapidă a tehnologiilor impune investiții constante în sisteme moderne de apărare și o cooperare mai strânsă între state.
OLEXANDR MISCHENKO, viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei: Rusia dispune constant de capacități avansate în domeniul dronelor. Se poate observa că, în urmă cu doar trei sau patru luni, nici nu aveam cunoștință despre unele dintre noile tipuri de drone. Eera o tehnologie nouă, dar războiul creează oportunități de a face upgrade-uri tehnologice, în pofida pericolelor, pentru ambele părți. Pe măsură ce Rusia își dezvoltă capacitățile, noi ne apărăm țara și încercăm să ne modernizăm.
RADU MIRUŢĂ, ministrul Apărării Naționale al României: Tehnologia evoluează foarte mult şi ceea ce nu se putea ieri, e posibil să se poată mâine, există o competiţie nediscutată neapărat dar cunoscută între cei care produc tehnologie pentru dronă şi între cei care care produc tehnologie pentru a se apăra împotriva dronelor. Trebuie ţinut pasul cu aceste tehnologii, trebuie investiri în capabilităţi noi şi trebuie colaborare.
Experții avertizează că securitatea Republicii Moldova nu este doar o problemă națională, ci are implicații pentru întreaga Europă.
DORIN POPESCU fost diplomat, expert în geopolitică din România: Securitatea R.Moldova priveşte în mod direct securitatea României şi ne gândim cum anume să sprijinim R. Moldova prin eventuale producţii pe teritoriul R. Moldova a unor sisteme antidronă şi a unor drone aeriene în comun România- Ucraina- R. Moldova aceasta este o variantă. A doua variantă se discută foarte mult despre aşa numitele garanţii de securitate pentru R. Moldova care pot fi oferite în marja garanţiilor de securitate pentru Ucraina. Este nevoie de ce nu poate de o coaliţie de voinţă pentru R. Moldova similară cu Coaliţia de voinţă pentru Ucraina.
ANASTASIA POCIUMBAN cercetătoare, Consiliul German pentru Relații Externe: Cred că ceea ce am observat în R. Moldova cu atacurile hibride din partea Rusiei, acum aceste atacuri s-au extins şi în spaţiul UE, aş zice că aceste atacuri nici nu mai sunt hibride, incidentul care a fost la Leipzig, acum în Germania câteva este săptămâni este clar că măsurile care le întreprinde Rusia sunt foarte deschise.
OANA POPESCU-ZAMFIR cercetătoare senior specializată în securitate europeană, "RUSI", Regatul Unit: Avem nevoie să ne achiziţionăm cât mai rapid reţele de senzori, reţele de detectare a dronelor, reţele de tip ucrainean, care îl foloseşte Ucraina, suficient de eficient din puct de vedere al costurilor prin care să punem să interceptăm dronele. Aici intervine rolul primordial al partenerilor, al modului în care se poate coopera cu ucraina, cu România, cu ţările Baltice, cu Polonia, restul aliaţilor estic însă neutralitatea nu împiedică deloc R. Moldova să se doteze cu aceste echipamente.
ROBERT LUPIŢU, analist în Relaţii Internaţionale: UE, ea însăşi face paşi spre a-şi genera protocoale de colaborare în cazuri de atacuri hibride,pentru că atacurile cu drone sunt atacuri hibride în principal şi pentru a găsi soluţii atât pentru detectarea lor şi neutralizarea acestor ameninţări.
MARCEL BOLBOACA- NEGRU, ataşat militar american al SUA din Chişinău: Integritatea R. Moldova este foarte importantă pentru Statele Unite şi asta include şi integritatea spaţiului aerian. Acestea sunt discuţii pe care le avem cu Ministerul Apărării să vedem cum putem găsi modalităţi de colaborare şi să putem să ajutăm să coordonăm eforturile cu aliaţii noştri. Minsiterul Apărării au un plan cum să investească, să apere spaţiul aerian, dar dacă tehnologia şi echipamentele ajung în 3 ani de zile, în 3 ani tehnologia se schimbă.
Potrivit Ministerului Apărării al R. Moldova de la începutul războiului, peste 95 de drone și rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al R Moldova, iar unele dintre ele au explodat.
