Potrivit Ambasadei R. Moldovei în România, demersul expozițional a reunit circa 180 de imagini foto-documentare, însoțite de fragmente de memorii, mărturii și trăiri ale copiilor basarabeni, victime ale represiunilor totalitar-comuniste din Basarabia, care alături de părinţii şi buneii lor au cunoscut calvarul deportărilor şi al înstrăinării de baştină, precum și relatări cutremurătoare despre condiţiile de viaţă, de şcolarizare şi de muncă în coloniile siberiene. Expoziția a constituit un omagiu adus copiilor care au trecut prin atrocitățile regimului totalitar-comunist din URSS, un gest de memorie celor fără de vină, un gest de justiţie simbolică faţă de copiii basarabeni care au trecut prin Gulag.

Evenimentul s-a bucurat de prezența membrilor corpului diplomatic acreditat la București, reprezentanților instituțiilor de stat din România, dar și istoricilor și celor interesați de parcursul Republicii Moldova.

„Să nu uităm aceste tragedii prin care au trecut românii din Basarabia. Au fost trei valuri de deportări cu români din Basarabia, în primul rând doar pentru erau români, pentru că făceau parte din elita culturală, economică şi politică românească, pentru că aveau gospodării prospere. Ei au fost ţinta acestor deportări, dar şi copiii lor. Mai mult de o treime din cei deportaţi au fost copii, obligaţi la muncă forţată în taigaua siberiană, în agricultură în Kazahstan şi în fabricile şi uzinele sovietice. Au fost supuşi rusificării în şcolile sovietice pentru a rade orice legătură de memorie cu poporul de unde au fost rupţi. Până la urmă nu au reuşit, pentru că părinţii lor au menţinut vie memoria pământului de unde au venit şi le-au transmis valorile noastre româneşti, citindu-le din Biblia în limba română", a afirmat Victor Chirilă, potrivit Agerpres. El a atras atenţia că aceste fapte se pot repeta pentru că în ultimii doi ani, în timpul invaziei ruse în Ucraina, 20.000 de copii au fost deportaţi (doar 400 recuperaţi) în Extremul Orient şi în alte oraşe din Federaţia Rusă pentru "a şterge orice urmă a identităţii lor ucrainene", similar cu copiii deportaţi din Basarabia în 1941, 1949 şi 1951.

Potrivit ambasadorului Republicii Moldova, care citează surse oficiale, în cele trei valuri au fost deportate 60.000 de persoane, din care mai mult de o treime erau copii. „Conform datelor neoficiale, numărul lor este mai mare pentru că în listele NKVD se menţionau familii cu doi-trei copii, dar în acele timpuri familiile erau mai numeroase, cu patru-cinci-şase şi chiar şapte copii. Credem că numărul celor deportaţi a fost mult mai mai mare. Nu trebuie să uităm, pentru că ceea ce s-a întâmplat în aceste deportări a fost o încercare a puterii sovietice de a şterge orice memorie a acestor oameni despre despre identitatea lor adevărată, care a fost şi este românească. Mai mult decât atât, Rusia, moştenitoarea de drept a Uniunii Sovietice, nu a condamnat niciodată aceste atrocităţi, iar lipsa acestei condamnări creează noi precedente şi vedem acest lucru în Ucraina. Trebuie să facem tot posibilul ca Rusia, Rusia de după Putin, să condamne, să recunoască şi să îşi asume responsabilitatea pentru aceste atrocităţi, inclusiv prin acordarea de compensaţii acestor familii, aşa cum au făcut şi alte state care s-au făcut vinovate de atrocităţile în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial", a adăugat Chirilă.

Expoziția poate fi vizitată în foaierul Sălii de Plen a Senatului Parlamentului României până pe data de 31 mai 2024.