Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, lansează noi atacuri la adresa Mitropoliei Basarabiei, aflată sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române. Într-o analiză publicată pe pagina instituţiei religioase condusă de mitropolitul Vladimir, care tot bate cărările la Moscova, structura Patriarhiei ruse pretinde că ar fi singura biserică ortodoxă canonică în Republica Moldova.
În analiza juridică semnată de biroul de presă al Episcopiei de Ungheni și Nisporeni se spune că:
ANALIZA JURIDICĂ A BIROULUI DE PRESĂ AL EPISCOPIEI DE UNGHENI ŞI NISPORENI "Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove este singura continuatoare de drept Bisericii Ortodoxe existente dintotdeauna în spațiul actualei Republici Moldova, inclusiv în perioada interbelică, ceea ce face ca structura creată în 1992 să fie una nouă, inexistentă anterior, care nu are niciun corespondent real în trecutul istoric al Bisericii."
Pentru a limpezi lucrurile, să facem o inscursiune în trecut. În anul 1401, după aproape jumătate de secol de la înfiinţarea Ţării Moldovei, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol îl recunoaşte pe Iosif Muşat ca mitropolit canonic al Moldovei. Jurisdicţia canonică a acestuia se extindea asupra întregului teritoriu al vechii Moldove, adică de la crestele Carpaților până la Nistru.
În Evul Mediu, din punct de vedere administrativ-bisericesc, populația din stânga Prutului era cuprinsă în două structuri administrative ale Mitropoliei Moldovei: credincioșii din partea de nord se aflau sub jurisdicția Arhiepiscopiei Sucevei, iar ținuturile din partea centrală și de sud se aflau sub jurisdicția Episcopia de Huşi, înfiinţată în 1598.
Această situație bisericească canonică s-a menținut până în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, în rezultatul căruia Imperiul țarist ocupă teritoriul dintre Prut şi Nistru, botezându-l impropriu - Basarabia. Prin încălcarea vechilor canoane bisericești, care interzic extinderea ocupației politice și militare asupra structurilor bisericești, în 1813, țarul Rusiei Alexandru I Romanov, prin decret imperial, deci secular-politic și nu canonic, înfiinţează pe teritoriul românesc ocupat dintre Prut și Nistru Arhiepiscopia Chișinăului și a Hotinului.
ÎPS PETRU, mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: Sfânta scriptură spune aşa, şi canoanele spun aşa: Orice naţie trebuie să ţină de biserica neamului său şi să aibă dintre ei stătătorul cel mai mare.
Astfel, Mitropolia Moldovei, contrar canoanelor bisericeşti, este lipsită de jurisdicţia canonică asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru. Cu excepția mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în fruntea noii structuri bisericești au fost numiți doar ierarhi ruși, străini de limba, tradițiile și obiceiurile băştinaşilor.
ÎPS PETRU, mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: Basarabenii români au fost luaţi cu hapca, cu de-a sila. Nu i-au întrebat atunci dacă vor să fie cu biserica rusă sau nu.
După mai bine de o sută de ani de ocupaţie ţaristă, pe fundalul revoluţiei democratice din Rusia din februarie 1917, clerul și mirenii din Basarabia, convocați într-un congres extraordinar, în aprilie 1917, cer autonomie bisericească şi alegerea unui ierarh băştinaş, care să cunoască limba română. După unirea Basarabiei cu România și retragerea ierarhilor ruși din Basarabia, cărora în semn de respect li s-a propus calitatea de membru ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, dar pe care au refuzat-o, Biserica Ortodoxă Română recunoaște clerului și mirenilor din Basarabia dreptul de a-și alege ierarhul din sânul lor. În februarie 1920, arhiereul Gurie Grosu, un ierarh local, este ales arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului. În 1925, Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului a fost ridicată la treapta de mitropolie, iar Gurie Grosu, în 1928, este ridicat la rangul de mitropolit al Basarabiei.
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: Şi astăzi nimeni nu poate contesta că nu a existat Mitropolia Basarabiei, că Mitropolia Basarabiei nu are fond.
Pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Molotov – Ribbentrop, încheiat la 23 august 1939 între Hitler şi Stalin, Basarabia este ocupată de Uniunea Sovietică, eliberată în vara anului 1941, dar reanexată în 1944. Sovieticii interzic activitatea Mitropolia Basarabiei şi trec biserica din reînființata RSS Moldovenească sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse. Pe 27 august 1991, Republica Moldova îşi proclamă independenţa faţă de Moscova. Pe 3 aprilie 1992, 52 de deputaţi semnează un memoriu adresat Patriarhului Rusiei, Alexei al II-lea şi Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
MEMORIUL DEPUTAŢILOR DE LA CHIŞINĂU
"În temeiul unităţii de credinţă a poporului român, în virtutea faptului că Mitropolia Basarabiei a fost smulsă anticanonic şi împotriva voinţei milioanelor de creştini basarabeni, în 1940, din trupul Bisericii – mame, ne adresăm Sanctităţii Voastre şi Prea Fericirii Voastre în vederea iniţierii de urgenţă a unui dialog între cele două Patriarhii, în stare să refacă unitatea bisericească a poporului român".
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: Nu există un act oficial al Patriarhiei Române prin care îşi retrage jurisdicţia asupra Mitropoliei Basarabiei.
Pe 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială, constituită la Chişinău, reactivează Mitropolia Basarabiei. Locţiitor de mitropolit fiind ales Episcopul de Bălţi Petru. Pe 19 decembrie 1992, la rugămintea Adunării Eparhiale, Sfântul Sinod al BOR binecuvântează reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi revenirea ei sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Române. Cu această ocazie, pe 20 decembrie a fost oficiată şi o slujbă divină.
PREAFERICITUL TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: Credincioşii din Basarabia, după grele suferinţe, umilinţe şi necazuri, s-au organizat bisericeşte şi canonic şi au constituit vechea Mitropolie a Basarabiei.
P.S. ANTONIE, Mitropolitul Ardealului: Biserica Ortodoxă Română, mama spirituală a poporului român, răspunde cu părintească şi frăţească dragoste dorinţei sfinte a fraţilor noştri de peste Prut, mai ales că aceasta nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei.
Pe 19 mai 1993, într-o scrisoare adresată Patriarhului rus Alexei al II-lea, Preafericitul Părinte Teoctist argumenta că prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei a fost restabilit un adevăr istoric şi canonic, în trecut, călcate în picioare prin extinderea necanonică a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei părţi a Mitropoliei Moldovei.
TEOCTIST, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE: "Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin binecuvântarea acordată reactivării Mitropoliei Basarabiei, nu a făcut altceva decât să restabilească adevărul istoric și dreptatea canonică ce fuseseră încălcate de atâtea ori prin extinderea necanonică a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei părţi a Mitropoliei Moldovei".
Doar că, timp îndelungat autorităţile de la Chişinău au refuzat să înregistreze Mitropolia Basarabiei. În 1998, Mitropolia Basarabiei se adresează la CEDO, fiind reprezentată de fostul deputat creştin – democrat Vlad Cubreacov. Pe 13 decembrie 2001, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului condamnă Republica Moldova, iar pe 30 iulie 2002, autorităţile comuniste de la Chişinău se văd obligate să admită în legalitate Mitropolia Basarabiei.
ÎPS PETRU, mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: Biserica română este pentru noi biserica mamă, biserica neamului nostru şi România este mama noastră din care Bunul Dumnezeu ne-a plămădit pe toţi.
