Ion Creangă rămâne în arest la domiciliu

Ion Creangă, şeful suspendat al Direcţiei Juridice a Parlamentului de la Chişinău, învinuit de trădare de patrie, rămâne în arest la domiciliu. Decizia a fost luată luni de magistraţii Curţii de Apel Chişinău, care au respins recursul avocaţilor. Creangă pledează în continuare nevinovat. Magistraţii Curţii de Apel Chişinău au menţinut decizia din 24 martie a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, privind prelungirea arestului la domiciliu cu încă 30 de zile în cazul şefului suspendat al Direcţiei Juridice a Parlamentului. Ion Creangă, şef suspendat al Direcţiei Juridice, Parlamentul R. Moldova: „Presiunea politică continuă asupra cazului dat şi este mediatizat. Este difuzată dezinformare mai mult decât informaţia reală pe caz. Eu mă consider nevinovat”.

Record de cereri depuse pentru perfectarea noii cărți de identitate

Tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova îşi doresc să obţină noua carte de identitate. În primele opt zile, s-au înregistrat aproape 23.000 de cereri depuse atât în ţară, cât şi la oficiile consulare din diaspora. De trei ori mai mult faţă de numărul de solicitări pentru documentul folosit până acum. Luni, într-un eveniment public a fost înmânată şi prima carte de identitate de tip nou. Mircea Eşanu, director al Agenţiei Servicii Publice: „Din acest moment, cel puţin, încă doi ani de zile, această gratuitate va fi valabilă. Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova: „Cu toţii, avem de făcut eforturi aşa încât cât mai curând pe această carte de identitate să apară şi drapelul UE şi să putem să circulăm liber în UE în baza acestei cărţi de identitate, dar până atunci acesta este un pas mare spre această circulaţie liberă”.

O delegaţie a Congresului Statelor Unite, în vizită la Chişinău

Evoluţia relaţiilor dintre SUA şi Republica Moldova, riscurile generate de atacurile hibride ale Federaţiei Ruse, precum şi ultimele măsuri impuse de administraţia Trump au fost câteva dintre subiectele incluse pe agenda discuţiilor dintre o delegaţie a Congresului SAU, aflată într-o vizită la Chişinău. Congresmanii s-au întâlnit inclusiv preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi şeful legislativului, Igor Grosu. Întâlnirea de la Preşedinţie cu cei opt membri ai Congresului Statelor Unite, patru republicani şi patru democraţi, a avut loc cu ușile închise. La Chişinău, au venit inclusiv doi membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova din Congresul SUA.

CFM și CFR au semnat Memorandumul privind reluarea conexiunii feroviare de la Fălciu

Cala Ferată din Moldova și Calea Ferată din România au semnat un memorandum privind reluarea conexiunii feroviare pe la podul Fălciu. Pe acest pod nu s-a circulat din 1993, iar la etapa inițială, aici va fi reluat transportul de mărfuri, cu posibilitatea reluării ulterioare și a transportului de pasageri. Potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, redeschiderea acestui circuit feroviar va însemna ancorarea Republicii Moldova în circuitul feroviar nu doar al României, ci și al Uniunii Europene. „Vom avea și linia ferată largă, și linia ferată cu ecartament european. În cel mai scurt timp, vom oferi agenților economici posibilitatea de a circula pe trei poduri feroviare: Ungheni, Fălciu și Giurgiulești. În toate trei locații, ecartamentul european vine în R. Moldova pe un segment destul de lung”, a spus Bolea.

BERD vinde Portul Internațional Liber Giurgiulești

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare intenţionează să vândă Portul Internațional Liber Giurgiulești. Informaţia a fost confirmată şi de ministrul Infrastructurii de la Chişinău. Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti a devenit un punct strategic de tranzit pentru exportul de cereale din Ucraina după ce Federația Rusă a blocat facilităţile de pe coasta ucraineană a Mării Negre. De asemenea, portul asigură peste 70% din importurile și exporturile pe apă ale Republicii Moldova, asigurând lanțurile de aprovizionare pentru mai multe mărfuri. BERD a devenit acţionar majoritar al obiectivului în 2021. În preajma acestui port, funcționează un port de stat, Portul de Mărfuri și Pasageri Ungheni.

Adunarea Populară de la Comrat nu se va mai implica în selectarea procurorului-șef al UTA Găgăuzia

Atribuțiile de selecție și numire a procurorului-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia revin Consiliului Superior al Procurorului și Procurorului General, și nu Adunării Populare din regiunea găgăuză. Curtea Constituțională a declarat neconstituționale anumite prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, dar și din Legea cu privire la Procuratură. Sesizarea privind procedura de numire a procurorului șef din regiunea găgăuză a fost depusă de Procurorul general Ion Munteanu. Conform sesizării, implicarea Adunării Populare a Găgăuziei în acest proces contravine principiului separației puterilor în stat, precum și prevederilor ce stabilesc competențe exclusive ale Consiliului Superior al Procorurilor și ale procurorului general.

Cum își justifică Kremlinul atacul sângeros comis de Florii, de la Sumî

Atacul sângeros asupra orașului ucrainean Sumî, care a avut loc duminică, a fost, de fapt, o lovitură asupra „unei ținte militare”. Cel puțin astfel își argumentează Rusia lansarea celor două rachete „Iskander-M” în Duminica Floriilor, lovituri care au luat viața a 35 de persoane, inclusiv copii. Ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a anunțat că Rusia are dovezi că la Sumî avea loc o „întâlnire” a liderilor militari ucraineni cu colegii lor occidentali. „Acolo sunt militari NATO. Toată lumea știe acest lucru”, a spus Lavrov, citat de presa rusă. „Forțele armate ruse lovesc exclusiv în ținte militare și aproape militare”, a declarat și secretarul de presă prezidențial Dmitri Peskov. Două rachete balistice au lovit zone civile ale orașului Sumî, Ucraina, chiar în ziua în care oamenii mergeau la biserică, de Florii.