„Instanța a obligat instituția medicală să achite reclamantului despăgubiri pentru absența forțată de la muncă în valoare de peste 370.000 de lei, prejudiciu moral de 40.000 de lei și 18.000 de lei pentru cheltuieli de asistență juridică. În total, suma acordată este de 428.171 de lei. De asemenea, instituția va plăti statului o taxă de peste 12.000 de lei”, se menționează în decizia instanței.

În iunie 2023, Boris Golovin a fost demis din cadrul Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească unde deținea funcția de medic control de linie. În aprilie 2022, el și-a dat demisia din funcția de director Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

În mai 2025, Autoritatea Națională de Integritate a respins sesizarea Centrului Național Anticorupție privind un posibil conflict de interese în cazul fostului director Boris Golovin după angajarea soției sale în funcția de arhivar în cadrul instituției.

În 2019, în perioada în care deținea funcția de director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, Boris Golovin a fost reținut pentru că ar fi prejudiciat statul cu 2 milioane de lei în urma unui contract de achiziții a 69 de ambulanțe de producție rusească, Sobol. Dosarul nu a avut nicio finalitate.

În octombrie 201i, Golovin a fost suspendat din funcția de director al CNAMP. Pe 7 decembrie 2019, Golovin a fost reinstalat în fruntea CNAMUP, după ce a atacat în instanță ordinul Ministerului Sănătății privind suspendarea sa.

Golovin se numără printre cei 14 deputați care au părăsit PCRM la sfârșitul anului 2015, anunțând că nu mai vor să facă jocurile formațiunii care i-a adus în Parlament. Transfugii s-au reunit în Platforma social-democratică „Pentru Moldova”, iar prima întâlnire oficială au avut-o cu Vlad Plahotniuc, reîntors în politică pentru a deveni candidatul PD la funcția de premier. Toți 14 au pus umărul la crearea majorității parlamentare, fiind gata să-l voteze la șefia Executivului.