Comisia de la Veneția a prezentat opinia privind proiectul de lege referitor la statutul, conduita și etica deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. Experții europeni salută intenția autorităților de a consolida cadrul juridic în acest domeniu, dar recomandă revizuirea mai multor prevederi, inclusiv a celor care vizează încetarea mandatului parlamentar, imunitatea deputaților și răspunderea disciplinară.
Opinia a fost solicitată de președintele Parlamentului, Igor Grosu, printr-o scrisoare din 18 august 2026, și vizează proiectul de lege nr. 448 din 6 decembrie 2023.
Comisia recomandă reexaminarea prevederilor care permit încetarea automată a mandatului în cazul refuzului de a depune jurământul sau al absențelor nejustificate de la activitățile parlamentare pentru o perioadă mai mare de patru luni.
O altă recomandare vizează pierderea mandatului în urma unei condamnări penale. Comisia consideră că trebuie reexaminată formularea proiectului, astfel încât această măsură să fie limitată la anumite categorii de infracțiuni grave sau la cazurile în care sunt aplicate pedepse deosebit de lungi.
În ceea ce privește imunitatea parlamentară, experții recomandă clarificarea acțiunilor pentru care deputații beneficiază de exonerare de răspundere și precizarea caracterului permanent al acesteia. Totodată, Comisia sugerează introducerea unor garanții suplimentare în procedura de ridicare a inviolabilității parlamentare, inclusiv o reprezentare pluralistă și proporțională în comisia competentă și posibilitatea adoptării deciziilor cu o majoritate calificată.
Comisia de la Veneția recomandă și modificarea mecanismului de sancționare disciplinară a deputaților. Proiectul ar trebui să conțină o listă exhaustivă a abaterilor, definite clar și previzibil, cu respectarea standardelor internaționale privind libertatea de exprimare și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Experții mai propun ca regimul disciplinar să fie gestionat de Comisia de etică și conduită parlamentară, în care opoziția să fie reprezentată în mod adecvat. Deciziile ar urma să fie adoptate cu o majoritate calificată sau printr-un mecanism care să asigure un consens între partidele parlamentare.
Printre recomandări se numără și includerea unor prevederi explicite împotriva sexismului, hărțuirii sexuale și psihologice și a altor forme de discriminare. De asemenea, Comisia solicită stabilirea unui plafon legal pentru sancțiunile financiare aplicate deputaților și clarificarea criteriilor de aplicare a acestora.
Referindu-se la arhitectura legislativă, Comisia de la Veneția recomandă comasarea proiectului de lege privind statutul, conduita și etica deputaților cu proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului. Dacă autoritățile decid să păstreze cele două acte separate, experții cer delimitarea clară a domeniilor pe care le reglementează fiecare.
În opinia sa, Comisia de la Veneția precizează că analiza nu reprezintă o examinare articol cu articol a proiectului, ci se concentrează asupra principalelor aspecte privind statutul, conduita și etica deputaților.
Ce prevede noul Cod de funcționare a Parlamentului?
Dezbaterile asupra noului Cod al Parlamentului au fost marcate de schimburi de replici între PAS și opoziție, care a criticat inițiativa și a acuzat limitarea drepturilor deputaților. Reprezentanții PAS au susținut că noile reguli urmăresc combaterea traseismului politic și organizarea mai clară a activității legislative.
Codul a fost votat în lectura a doua și prevede, între altele, că deputații care părăsesc fracțiunea din care au fost aleși devin neafiliați și nu pot adera la o altă fracțiune parlamentară. Totodată, nu vor putea fi create fracțiuni ale partidelor care nu au obținut mandate în urma scrutinului parlamentar. Aceeași regulă se va aplica formațiunilor politice interzise sau declarate neconstituționale.
Noul Cod mai prevede că limba de lucru în Parlament este limba română. Proiectul stabilește și limite de timp pentru intervențiile deputaților în plen. În cazul dezbaterilor asupra subiectelor de pe ordinea de zi, fracțiunile vor avea la dispoziție cel mult cinci minute, iar deputații - trei minute. Pentru declarațiile privind subiecte care nu se regăsesc pe ordinea de zi, fracțiunile vor avea șapte minute, iar deputații - cinci minute. Timpul poate fi extins prin votul majorității deputaților aleși.
Documentul introduce și „Ora Guvernului", precum și „Ziua opoziției", mecanisme menite să organizeze dialogul dintre Parlament, Executiv și opoziție.
