„Astăzi, celebrăm momentul istoric de la 1 decembrie 1918 – un moment care a deschis acum mai bine de un secol drumul spre pace, libertate și democrație pentru poporul român. Aceste valori sunt însă amenințate acum mai mult ca oricând", transmite șefa statului, într-o postare pe Facebook.

Președinta subliniază că, în acest context complicat, „datoria noastră este să onorăm prin fapte eforturile și sacrificiile celor care au făcut posibilă decizia istorică de la Alba Iulia. Să apărăm moștenirea lor, pentru ca și noi, la rândul nostru, să lăsăm copiilor și nepoților un spațiu românesc în care să poată trăi liber, demn și cu respect pentru valorile naționale”.

„La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!"

Începând din anul 1866, România şi-a sărbătorit Ziua naţională în 10 mai, în 23 august şi, din 1990, în 1 decembrie. Reper în calendarul sărbătorilor naţionale, românii au participat mereu în număr mare. 

Şi-au cinstit patria şi regele, au fost scoşi la defilări şi la manifestări de elogiere a comandantului suprem, iar în ultimii ani, românii de pretutindeni sărbătoresc un act de voinţă al naţiunii române – Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

După Revoluţia din 1989, din 1990, 1 Decembrie devine Ziua naţională a României şi sărbătoare publică, conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990. 

Adoptată de un Parlament dominat de Frontul Salvării Naționale, legea a avut în vedere atât combaterea simpatiilor legate de tradiţia monarhică a României, cu sărbătoarea naţională istorică pe 10 mai, cât şi contracararea opoziţiei anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională.

Alegerea lui 1 decembrie ca Zi Naţională a făcut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.