Chiar dacă au beneficiat de cele mai multe investiţii europene din Republica Moldova, pentru proiecte care au schimbat semnificativ viaţa localnicilor, raioanele Cahul şi Ungheni au spus mai mult "NU" decât "DA" la referendumul constituţional de duminica trecută. Conform rezultatelor date publicităţii de Comisia Electorală Centrală, doar aproximativ 43% dintre alegătorii din cele două regiuni au votat pentru modificarea Legii Fundamentale în vederea aderării la Uniunea Europeană. Am mers să discutăm cu oamenii de acolo şi cu autorităţile locale, pentru a înţelege cum s-a ajuns la această situaţie.
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: Doar în ultimii patru ani, Uniunea Europeană a investit în raionul Ungheni aproximativ 600 de milioane de lei. Din acești bani s-au renovat grădinițe, s-au reparat drumuri, s-a îmbunătățit accesul oamenilor la apă potabilă și la multe alte servicii. Chiar aici putem vedea cum s-a schimbat centrul orașului Ungheni, datorită fondurilor europene.
Cu toate acestea, conform rezultatelor preliminare, din cele 73 de localităţi din raion, doar 13 au spus un DA ferm la referendum. Chiar şi municipiul Ungheni, localitate care a beneficiat de cele mai multe investiţii, a avut doar 47% din voturi pentru integrarea la UE.
VOTUL LOCUITORILOR DIN MUNICIPIUL UNGHENI LA REFERENDUM 47% DA 53% NU
"Ce părere... trebuie să mai votăm o dată, pe data de 3. - Atunci se va alege doar preşedintele, turul doi la referendum nu este. – Nu?!"
"Nu-mi trebuie mie nicio integrare... eu deja sunt bătrână, pentru ce-mi trebuie mie."
"Înţelegeţi, multă lume a trăit cu altă putere şi ei ştiu cum au trăit, au trăit bine. - Cunoaşteţi despre investiţiile Uniunii Europene în Ungheni? – Nu cunosc şi nu vreau."
"Nu ai cum să nu ştii, pentru că se vede. Una e să auzi că s-a investit şi altceva e chiar să vezi că s-a făcut ceva într-adevăr."
"Propagandă a fost mereu puternică şi i-a buimăcit pe moldoveni. Părerea moldoveanului e aşa: dacă lui i-a făcut asfalt în sat, asta e abstract; dacă i-a reparat spitalul, şcoala şi grădiniţa de copii, e abstract; dacă copiii se duc la şcoală cu autobul, e abstract; dacă Şor îi dă 1000 de lei, asta e concret."
Iar în satul Gherman, de exemplu, dintre cei 448 de locuitori, doar vreo 40 au votat în favoarea integrării europene a ţării.
VOTUL SĂTENILOR DIN GHERMAN LA REFERENDUM 40 DA 408 NU
Sunt, însă, şi localităţi din acelaşi raion, în care 60 sau 70% dintre alegători au votat pentru aderare.
"Normal că dorim în UE şi copiii sunt acolo, dar... nu e lume, e lume puţină."
"Păi da, să nu mă duc peste hotare, să stau aici, lângă fete, lângă copii. Păi... cei care sunt împotrivă... vai de capul lor, nişte amărâţi."
Rezultatul le-a surprins şi pe autorităţile locale.
DIONISIE TERNOVSCHI preşedinte, raionul Ungheni: Cu siguranţă am fi putut să facem mai mult, dar noi am încercat să avem o comunicare – de la uşă la uşă, timp de peste şase luni de zile. Structura populaţiei din raionul Ungheni este una neomogenă. În oraşul nostru au fost aduşi mulţi specialişti ruşi, cu 40 de ani în urmă. Deci, istoric vorbind, raionul Ungheni a fost mereu de stânga, mai mult decât de dreapta. Mai sunt nişte cauze, am observat că au fost ingerinţe din afară, deci au fost cu siguranţă oameni care au fost influenţaţi ilegal.
Şi Cahul este unul dintre raioanele care a beneficiat de cele mai multe investiţii ale Uniunii Europene, inclusiv prin programul "EU4Moldova: regiuni-cheie". În pofida acestui fapt, doar aproape 44 la sută dintre alegători au spus DA la referendum.
VOTUL ÎN RAIONUL CAHUL LA REFERENDUM 43.81% DA 56.19% NU
"Şi ce ne-au dat nouă dacă au avut fonduri europene? Au dat la pensionari vreun ban în plus?!"
"Majoritatea orăşenilor au înţeles în ce constă investiţiile făcute de UE. Dar din păcate cei din sate, nu prea. Asta este minusul."
"Să se gândească unde sunt copiii noştri, tot ce se face, chiar şi drumurile la Comrat, şi luminile stradale la găguzi sunt din fonduri europene. Ei au luat bani şi nu s-au gândit la asta."
NICOLAE DANDIȘ primar, oraşul Cahul: Este important ca să fie cât mai multă comunicare de la om la om, pentru că nu toată lumea urmăreşte reţelele de socializare. La unii a fost un vot de protest împotriva cuiva, nu neapărat împotriva vectorului european. Şi toată lumea trebuie să-şi asume şi să înveţe nişte lecţii din aceasta.
EXCELENŢA SA IULIANA GOREA–COSTIN ambasador, primul Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei: Cred că este vorba despre reminiscenţele propagandei ruse sovietice, pe de-o parte, pe de altă parte e vorba de războiul hibrid care se duce în permanenţă în acel teritoriu, al Moldovei de răsărit, cât şi de faptul că referendumul a fost identificat cu actualul preşedinte, Maia Sandu. Cu toţii cunoaştem că Estul pentru noi a însemnat foamete, a însemnat deportări, diversiuni care au împiedicat parcursul nostru european. Este foarte importantă comunicarea, informarea şi, până la urmă, nivelul actorilor politici.
