,,O altă formă de sprijin este asistenţa parentală în regim de urgenţă. Asta ar însemna că, în situaţii de abuz sau violenţă, în cazul părinţilor care nu îşi îndeplinesc responsabilităţile, aceşti copii trebuie imediat scoşi din aceste familii şi plasaţi în această formă de asistenţă, nu în instituții rezidenţiale”, a afirmat Livia Marginean, manager programe CCF Moldova.

Asistenţa parentală profesionistă este un serviciu tranzitoriu, deoarece cel de lungă durată poate crea ataşamente dăunătoare, conform specialistului.  

,,Deseori copiii din instituţii ies nicăieri, ei nu au un suflet apropiat, nu ştiu, în caz de o criză, cu cine să se sfătuie. Copiii trecuţi prin serviciul parental se schimbă spre bine şi devin adulţi independenţi. Important e să ai un suflet apropiat în viaţă”, a menționat Marcela ȚURCANU, șeful Serviciului de Asistență Parentală Profesionistă din Chișinău. 

Potrivit specialiştilor, o problemă a serviciului este că nu admite anumite categorii de copii – copiii cu dizabilităţi, grupurile mari de fraţi, micuţii născuţi prematur şi bebeluşii de până la un an, iar în aceste situaţii este necesară o modificare a cadrului legislativ.

,,Propunem să revizuim acest cadru normativ. Ar fi foarte bine să existe un singur tip de serviciu – unul de tip familial – care să înglobeze nevoile tuturor copiilor”, a spus Livia Marginean, manager programe CCF Moldova.

În România, aproape 1/3 dintre copiii aflaţi în situaţii de risc ajung să fie îngrijiți într-o familie de asistenţă maternală.

,,Ca dificultăţi, pe care le-am întâmpinat, pot remarca monitorizarea situaţiei copilului din aceste familii. Au fost situaţii în care am constatat că vizitele regulate obligatorii nu sunt respectate. O analiză recentă arată că 6% dintre asistenţii maternali nu au fost vizitaţi nici măcar o dată pe an”, a menţionat George ROMAN, director programe ONG ,,Salvați Copiii” din România.