Cercetarea ieșenilor este deja avansată și are rezultate promițătoare în laborator. Dar pentru a face pasul următor, echipa de la Facultatea de Biologie are nevoie de parteneri, scrie ziaruldeiasi.

„Avem dificultăți majore în două direcții și am avea nevoie de ajutor din partea unor potențiali parteneri. Pe de o parte avem nevoie de furnizori de deșeuri din nicotină, generate din procesul industrial de procesare a tutunului, deșeuri însemnând restul de plante care nu sunt utilizate pentru a produce țigări sau ape de spălare contaminate cu nicotină. Apoi, dacă dorim să mergem către aplicabilitatea practică, am avea nevoie de specialiști în farmacologie mai buni decât suntem noi. Deci mai degrabă parteneri din domeniul medical și din domeniul farmacologic care să ne permită să avem o abordare mai bună în a identifica potențialul în tratarea oamenilor și aplicabilitatea în medicină umană”, a explicat pentru Ziarul de Iași coordonatorul cercetării, prof. univ. Marius Mihășan.

Industria tutunului produce cantități mari de deșeuri contaminate în fiecare an. Substanțele toxice intră în sol și apă nu doar de la țigările neterminate, ci și în urma procesului industrial prin care sunt produse. Deșeurile pot contamina atât pânza freatică, cât și solul, având efecte negative asupra sănătății umane.

Pentru a gestiona acest pericol de sănătate publică, cercetătorii UAIC au apelat la un inamic natural al nicotinei: o bacterie din sol numită „Paenarthrobacter nicotinovorans ATCC 49919”, care se hrănește cu nicotină și produce o substanță care seamănă cu aceasta, dar are efecte benefice mai puternice.

„O folosim pentru a converti nicotina într-o substanță numită 6-hidroxi-L-nicotina (6HLN), care pare să păstreze efectele pozitive ale nicotinei asupra memoriei, dar fără toxicitate sau risc de dependență”, explică Marius Mihășan.

Din echipa de cercetare mai fac parte, alături de Mihășan, alte două cadre didactice de la Facultatea de Biologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași: prof. univ. Lucian Hrițcu și asistent univ. Răzvan Ștefan Boiangiu.

„Ceea ce sperăm noi, însă, este să includem compusul 6-hidroxi-L-nicotina în scheme terapeutice. Să fie combinat cu alți agenți terapeutici pentru a genera o schemă terapeutică care să crească calitatea vieții persoanelor bolnave de Alzheimer. Nu cred că va exista în viitorul foarte apropiat așa, un fel de paracetamol, pe care să iei și să treacă Alzheimer. Pentru că boala este mult prea complexă. Dar vor exista scheme terapeutice care să reducă impactul. Adică să facă viața persoanelor care suferă de Alzheimer și a persoanelor din jurul lor mai ușoară”, a mărturisit Marius Mihășan.

Boala Alzheimer afectează zeci de milioane de oameni la nivel global, iar tratamentele existente sunt limitate ca eficiență și generează adesea efecte adverse. Cercetătorii ieșeni au testat compusul 6HLN pe modele animale, inclusiv pe șoricei și pești, observând că acesta ar putea îmbunătăți memoria, reduce anxietatea și proteja celulele nervoase de degradare.

„Am ajuns să obținem acest compus printr-o metodă ecologică, folosind bacterii modificate genetic, iar doctorandul Tiberius (vezi foto) lucrează la optimizarea condițiilor de producție pentru a crește randamentul”, a adăugat Marius Mihășan.

Echipa a reușit să descifreze întreaga secvență ADN a bacteriei și a depus deja un brevet la OSIM pentru procesul biotehnologic de conversie.

Cercetarea de la Iași este unică în lume prin cele două direcții combinate: transformarea unui deșeu periculos într-un compus util și investigarea acestuia ca posibil tratament neurodegenerativ. Interesul internațional nu a întârziat să apară, iar echipa de la universitatea ieșeană știe deja că alte grupuri de cercetare, inclusiv din China, explorează acum această direcție.