Tot mai multe persoane schimbă cătuşele pe greble, mături şi lopeţi. Datele Inspectoratului Naţional de Probaţiune arată că, în prima jumătate a acestui an, numărul condamnaţilor la muncă neremunerată în folosul comunităţii a crescut cu 105 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Inspectorii de probaţiune din Republica Moldova au acum în evidenţă aproximativ 7.500 de persoane care fac diverse munci în comunitate, chiar şi la şcoli sau grădiniţe.
Cele mai multe persoane condamnate la muncă neremunerată sunt în municipiile şi oraşele mari. De exemplu, doar în Chişinău sunt aproximativ 460 de persoane care au primit această sancţiune. Eugen are 39 de ani a ajuns pe banca acuzaţilor după ce a fost implicat într-un conflict. El a fost condamnat la 160 de ore de muncă neremunerată. Şi pentru că nu prezintă un pericol, a fost pus să lucreze la un liceu din sectorul Râşcani.
EUGEN, condamnat: „Facem gardul, facem curăţenie. Oare asta nu-i o faptă bună? Eu cred că e o faptă bună pe care o fac cu drag. Eu aş continua şi după să lucrez aici. Eu cred că la închisoare nu înveţi nimic de bine, căci am fost acolo şi ştiu ce înseamnă asta.”
În multe şcoli şi grădiniţe din Chişinău au fost repartizate persoane condamnate la muncă în folosul comunităţii. Această practică a demarat acum patru ani, chiar la cererea instituţiilor de învăţământ.
Ajung să muncească pentru comunitate cei care sunt prinşi că urcă băuţi la volan, care sunt violenţi în familiei ori consumatorii de substanţe interzise. Aceeaşi pedeapsă o pot primi şi cei condamnaţi pentru huliganism, furturi sau alte infracţiuni. Chiar şi aşa, directorii de grădiniţe şi licee spun că aceste persoane nu prezintă un pericol dacă le urmăresc cu atenţie.
ANA BUCŞA, director, Grădiniţa creşă nr. 16, Chişinău: „Au activat aici cred că mai mult de 70-80 de persoane. S-au desfăşurat diverse activităţi. Ne-am străduit întotdeauna ca atunci când sunt condamnaţii să nu fie în contact direct cu copiii.”
Reprezentanţii Inspectoratului Naţional de Probaţiune susţin că, în acest fel, statul economiseşte anual sume importante de bani. Totuşi, numai în Chişinău 20% din condamnaţii la muncă neremunerată în folosul comunităţii încearcă să fugă de executarea acestei pedepse.
GALINA VATAVU, șef, Biroul de Probațiune, Chișinău: „Sunt sancţionate dur. Atât timp cât e eschivarea cu rea voinţă - alternativa e doar închisoarea. Consilierul de probaţiune vien cu demers în instanţa de judecată prin care solicită să fie schimbată munca neremunerată cu închisoare. Patru ore de muncă e o zi de închisoare.”
Condamnaţii prestează de la două pănâ la opt ore ore de muncă pe zi, nu mai mult de 18 luni.
