"Nu mi se pare corect ca la începutul secolului 21, cu toată digitalizarea, rețelele și așa mai departe, să fi întârziat atât de mult cu prezență televizată românească aici în Republica Moldova. Mereu se pune problema drepturilor de autor. Trebuie să ai antene ca să poți să privești canalele românești. De ce timp de 30 de ani nu am avut canale românești de radio și televiziune ca să influențăm mentalitățile sociale. Nu a fost dorință din partea Chișinăului. M-am convins, fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Era suficient ca reprezentanții Guvernului doar să arunce undița și să spună: "Noi dorim" și totul avea să se întâmple. Nu a existat niciodată voință politică aici, în Republica Moldova, fie că erau guvernări pro-europene, fie că erau pro-estice, nu a existat această dorință de unificare a spațiului comunicațional", a declarat  Ana Guțu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în platoul emisiunii "Punctul pe AZi" de la TVR Moldova.

Fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova se întreabă de ce, având ratificată Convenția cu privire la televiziunea transfrontalieră și România și Republica Moldova, dimpotrivă, Rusia nu a ratificat această Convenție, cetățenii din R. Moldova au parte de 80% din canale din televiziune în limba rusă, iar cele sunt românești foarte puține.

"Nu mi se pare normal această situație.  Franța, de exemplu, la frontieră cu Belgia, cu Elveția, toate canalele publice franceze sunt transmise și pe respectivele teritorii, iar în timpul publicității intervin agenții locali. De ce nu s-a făcut asta în Republica Moldova? Sunt niște lucruri foarte simple. S-au creat comisii, s-a negociat, s-a discutat, mese rotunde, nu a mișcat chestiile astea înainte. Acum, într-un fel, am ajuns la digitalizare și cel care e interesat, desigur, va privi canalele românești, dar, totuși, ceea ce-ți oferă furnizorul de servicii radio și televiziune, uneori posturile de radio rusești le acoperă pe cele românești și sunt mult mai puternice, consumatorul de rând deschide televizorul și primește propaganda rusească cu prisosință, la toate posturile care sunt retransmise, fiindcă propaganda nu vine doar prin emisiunile de știri. Ea vine cu filmele artistice, vine cu emisiunile de divertisment", susține Ana Guțu.

Totodată, fostul deputat susține că tinerii din Republica Moldova, "consumă" mult content rusesc și nu a fost educată o tânără generație ancorată de identitatea românească.

"Tinerii, astăzi, care nu au cunoscut Uniunea Sovietică își pun muzică rusească la telefon sau vorbesc într-o română utilizând injurii în limba rusă și așa mai departe. Nu prea am reușit, din punctul ăsta de vedere, să educăm o tânără generație profund ancorată în identitatea românească și România a fost foarte timidă în a promova identitatea românească, trebuia poate mai multă insistență, dar a trebuit și o deschidere din partea guvernelor Republicii Moldova. Această deschidere nu a existat fiindcă s-a cramponat Republica Moldova în conceptul de statalitate", e de părere Ana Guțu.

Fostul deputat mai spune că Republica Moldova s-a pomenit într-o situație în care nu mai există suficiente resurse umane, din cauza exodului de creiere. 

"Fiind unica bogăție pe care o avem, oamenii, tinerii pleacă. E o hemoragie extraordinară de creier. Rămânem singuri aici. Cu cine rămânem? Rămân partidele politice și ONG-urile. Cum să se dezvolte Republica Moldova, dacă nu avem oameni pentru suplinirea funcțiilor vacante? Tinerii își doresc o viață mai bună. Nu vor să aștepte și pleacă acolo unde se vor simți și această hemoragie își joacă festa", spune Ana Guțu.