Astăzi se împlinesc 30 de ani de la moartea lui Nicolae Costin, un simbol al românismului şi un promotor al renaşterii naţionale. Co-autor al Declaraţiei de Independenţă şi al Constituţiei Republicii Moldova, dar şi primar general al Chişinăului timp de patru ani, Costin rămâne un model de slujire necondiţionată a semenilor săi şi idealului de unitate şi reîntregire naţională.
De-a lungul vieţii, Nicolae Costin a susţinut cu tărie revenirea la limba română şi la grafia latină, la tradiţiile naţionale în învăţământ şi cultură. De asemenea, tot lui i se datorează, în mare parte, revenirea la tradiţiile sărbătorilor creştine şi redeschiderea bisericilor din Chişinău.
IULIANA GOREA-COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin: „Nicolae Costin a fost intelectualul conştient de importanţa recunoaşterii identităţii naţionale, de rolul limbii materne, istoriei române, a tradiţiilor naţional-creştine în evoluţia societăţii din stânga Prutului. Nicolae Costin rămâne şi un exemplu de credintă nestrămutată. Frecventam deseori împreună biserica "Sfântul Ierarh Nicolae", revenită de curând, cum era şi firesc, la Mitropolia Basarabiei. De numele Domniei Sale sunt legate şi biserica "Sfânta Teodora de la Sihla" din centrul Chişinăului şi biserica "Sfinţii Petru şi Pavel" din sectorul Buiucani”.
SILVIA GUZUN, fost director al Gimnaziului "Nicolae Costin": „De fiecare dată când vorbesc de Nicolae Costin, îl văd, sau în Piaţa Marii Adunări Naţionale, îl văd atunci când s-a redeschis catedrala, îl văd oriunde pentru că în acei ani avea foarte, foarte multe activităţi de trezire a conştiinţei naţionale. Nicolae Costin a deschis liceele român-englez Mircea Eliade, Gheorghe Asachi, român- francez, Mihail Kogălniceanu român-german, Dante Alighieri român-italian”.
NICOLAE OSMOCHESCU, doctor în drept, profesor universitar: „El era unul dintre cele mai active persoane care promovau ideea de democraţie, ideea de egalitate, ideea de renaştere naţională. El a fost, din punct de vedere general, ca o personalitate, ca om, a fost unul foarte principial. A fost mare iubitor de viaţă. El cunoştea la perfecţie folclorul, avea o voce extraordinară”.
Primar al Chişinăului fiind, Nicolae Costin a reuşit să instaleze mai multe busturi ale unor scriitori români pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică, a readus limba română în administraţia locală şi a început transformarea Chişinăului dintr-un oraş rusificat într-un municipiu românesc. De asemenea, tot Costin e cel care a inclus suburbiile în componenţa municipiului.
NICOLAE OSMOCHESCU, doctor în drept, profesor universitar: „Trebuie să ne amintim că redenumirea străzilor din oraş şi revenirea la numele scriitorilor, politicienilor, teologilor moldoveni este meritul lui. De exemplu, actuala stradă Vlaicu Pârcălab şi Ştefan cel Mare, care atunci era Lelin, iar Vlaicu Pârcălab era 28 iunie, care pe timpurile sovietice se sărbătoarea ca o eliberare a moldovenilor de jugul româno-fascist a fost denumită Vlaicu Pârcălab”.
NICOLAE NEGRU, scriitor: „El, de fapt, a desovietizat Chişinăul. A schimbat străzile, a dat jos unele monumente. De exemplu, el a dat jos monumentul lui Lenin. Un patriot, el aşa ar trebui să rămână. Un om care s-a pus în serviciul poporului său, în serviciul culturii române, al limbii române, a contribuit foarte mult”.
Nicolae Costin era un mare strateg, un bun analist şi, în acelaşi timp, avea un arsenal întreg de argumente pentru oricare dintre iniţiativele sale, spun apropiaţii lui.
IULIANA GOREA-COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin: „Consider că numele lui Nicolae Costin rămâne identificat în istoria noastră cu cinstea, onestitatea şi curajul luptătorului determinat să lupte până la sacrificiu pentru dreptul la demnitatea compatrioţilor săi, fără a îngrădi însă dreptul minorităţilor conlocuitoare”.
Nicolae Costin a fost şi cel care a iniţiat primele înfrăţiri ale Chişinăului cu oraşe din România şi a întreţinut o bună colaborare cu municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Alba-Iulia. De asemenea, la prima ediţie a Zilei Limbii Române de la Chişinău, din 1990, a invitat toţi primarii de municipii din România.
