Pe final de primăvară, plimbările în aer liber sunt o adevărată provocare pentru persoanele alergice la puful de plop.

"Când e puful acesta de plop tare am alergie la ochi, parcă în colţul ochiului şi în general în ochi, un fel de colb. Dacă nu port ochelari mă prăpădesc"

"Desigur că provoacă disconfort, dar ne străduim cu ochelari să ieşim, cu mască mai acoperiţi iar în perioada când este nu prea ieşim. Ştim ce să facem. Spălăm mai des ochii, faţa."

"Foarte neplăcut dar asta este. Ne luptăm, medicamente. Cum se începe sezonul stăm pe antihistamine. Din fericire eu nu am dar soţul are alergie şi nu avem ce face."

Medicii spun că puful de plop nu e un alergen. Reacţiile sunt provocate fie de polen, particulele de praf sau diverse substanțe care intră în acesta.

DANIELA CORNEA, medic alergolog: "Puful este fructul plopului. El provoacă iritaţie mecanică şi la un om sănătos. Din cauza aceasta noi recomandăm să spălăm nasul. Spălarea nasului cu soluţie fiziologică 0,9% sau de 2%. Să nu depăşească procentajul acesta pentru că din contra înfundă la persoanele alergice nasul."

Dincolo de disconfortul provocat de puful plopilor, arborii sunt consideraţi adevărate filtre naturale. Studiile arătă că doar un singur pom poate capta, anual, până la 30 de kilograme de praf toxic.

ELIZAVETA ONICA, doctor în științe biologice: "În afară de aceasta un arbore de plop în timp de o oră absoarbe până la 40 metri cubi de bioxid de carbon, care este foarte nociv pentru aerul din oraş. În schimb, el de trei ori mai mult oxigen elimenă, decât teiul şi chiar de şapte ori mai mult decât molidul."

Potrivit Întreprindeii "Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi", în Chişinău sunt în jur de şapte mii de plopi.