Curtea de Apel Chișinău a respins pe 1 iulie contestarea Procuraturii municipiului Chișinău în dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă, menținând măsura arestului la domiciliu pentru inculpați. Pe 12 iunie, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, decizie criticată de procurori ca fiind neîntemeiată.
Oamenii legii au atras atenția asupra riscurilor reale de influențare a martorilor, distrugere a probelor sau obstrucționare a anchetei.
Potrivit Procuraturii Chișinău, ancheta este în plină desfășurare și presupune un volum semnificativ de activitate probatorie, în contextul în care până acum au fost audiați martori, inclusiv angajați ai instituției, au fost ridicate documente relevante și au fost efectuate interpelări către instituții publice.
Citește și: Peste 1,5 milioane de lei ridicați în dosarul Sanatoriului „Speranța” de la Vadul lui Vodă
„Procuratura a subliniat în fața instanței riscurile nominalizate și importanța plasării persoanelor în arest preventiv. Cu toate acestea, la 1 iulie 2025, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul formulat de procurorul de caz, menținând măsura arestului la domiciliu în privința învinuiților”, se prevede în comunicatul Procuraturii.
Pe 27 mai 2025, directorul sanatoriului „Speranța”, Olga Arseni, împreună cu vicedirectorul instituției, directorul adjunct al centrului și un intermediar, au fost reținuți în urma a 50 de percheziții desfășurate de Centrul Național Anticorupție (CNA).
În urma acestor acțiuni, au fost ridicate peste 1,5 milioane de lei, dintre care aproximativ 900.000 de lei de la conducerea sanatoriului.
Persoanele sunt cercetate în mai multe dosare de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine cu folosirea situației de serviciu în procesul de achiziții publice.
Conform datelor preliminare ale CNA, directorul și adjunctul instituției aflate în subordinea Ministerul Muncii și Protecției Sociale și finanțate din bugetul de stat ar fi implementat o schemă infracțională de pretindere sistematică a mijloacelor financiare ce nu li se cuvin cu sume cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei.
Aceștia bani erau destinați fraudării licitațiilor publice pentru achiziționarea diferitor bunuri și servicii în beneficiul sanatoriului.
Angajații CNA au mai documentat faptele comise de conducerea sanatoriului manifestate prin neîncasarea în contabilitatea instituției a mijloacelor financiare percepute de la persoanele fizice pentru tratamentul de recuperare balneo-sanatorială.
Acești bani erau ulterior repartizați și utilizați în scopuri private. Acțiunile factorilor de decizie au condus la delapidarea patrimoniului instituției.
