Principalele subiecte abordate sunt comunitatea politică europeană, Declaraţia din 30 septembrie a membrilor Consiliului European, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, preţurile energiei şi securitatea aprovizionării etc. De asemenea, se vor pregăti lucrările următoarei reuniuni formale a Consiliului European, care va avea loc în zilele de 20-21 octombrie 2022.

Comunitatea politică europeană este o platformă de coordonare politică care îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european, după cum se arată pe site-ul menţionat. Prima reuniune a comunităţii politice europene are avut loc la 6 octombrie 2022, la Praga. Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene a aparţinut preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ''decenii'' pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ''comunitate politică europeană'', care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.

Un alt subiect abordat este Declaraţia din 30 septembrie a membrilor Consiliului European, prin care liderii UE au respins anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainiene Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson. "Respingem în mod ferm şi condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson. Prin subminarea intenţionată a ordinii internaţionale bazate pe norme şi prin încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale Ucrainei la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială, principii fundamentale consacrate în Carta ONU şi în dreptul internaţional, Rusia pune în pericol securitatea mondială", se arată în declaraţia citată de site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, Uniunea a adoptat, de la începerea conflictului din Ucraina o serie de măsuri, constând în: primirea refugiaţilor prin intermediul mecanismului de protecţie temporară (348 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova); asistenţă materială acordată Ucrainei şi ţărilor învecinate prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE (20 de miliarde de euro pentru a sprijini statele membre care găzduiesc refugiaţi); până la 9 miliarde de euro sub formă de asistenţă macrofinanciară pentru promovarea stabilităţii; 2,5 miliarde de euro pentru sprijinirea forţelor armate ucrainene etc.

De asemenea, Uniunea Europeană a adoptat până acum şase pachete de sancţiuni la adresa Rusiei, în contextul invaziei din Ucraina.

În ceea ce priveşte preţurile energiei şi securitatea aprovizionării, în condiţiile crizei energetice cu care se confruntă ţările Europei, la 30 septembrie 2022, miniştrii energiei din UE au ajuns la un acord politic referitor la un regulament privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Regulamentul include măsuri de reducere a cererii de energie electrică în timpul orelor de vârf, în vederea scăderii preţurilor energiei electrice pentru consumatori. Acesta introduce, de asemenea, măsuri de colectare a veniturilor excedentare din producţia de energie electrică şi o contribuţie de solidaritate din profiturile excedentare ale sectoarelor combustibililor fosili, care vor fi utilizate pentru a atenua impactul preţurilor ridicate asupra consumatorilor finali şi pentru a proteja mai bine clienţii cu amănuntul din sectorul energiei electrice, conform site-ului Consiliului Uniunii Europene.

Anterioara reuniune a Consiliului European a avut loc în zilele de 23-24 iunie, la Bruxelles, pe ordinea de zi aflându-se numeroase teme precum: propunerea de lansare a unei comunităţi politice europene, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, siguranţa civililor şi crimele de război, sancţiuni împotriva Rusiei, solidaritatea cu Ucraina, securitatea alimentară, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, Balcanii de Vest, procesul accelerat de extindere cu privire la Balcanii de Vest, dialoguri şi acorduri politice, aspecte economice, extinderea zonei euro (Croaţia), preţurile la energie, Conferinţa privind viitorul Europei etc, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)