"Am auzit declarația Secretarului General al NATO în conferința de presă a menționat foarte clar că NATO va susține Ucraina și în continuare a menționat că este și opțiunea păcii, iar aceasta e a Ucrainei, iar pentru ca Ucraina să reușească să-și atingă obiectivele sale împotriva acestui război dus de Rusia, NATO s-a angajat în continuare să ofere tot sprijinul militar necesar. Am auzit și mai multe anunțuri inclusiv ale Franței și Germaniei de livrare de echipament necesar. E clar că mesajul alianței e că NATO va fi alături de Ucraina să câștige acest război sau cel puțin să reușească să-și atingă obiectivele în așa fel încât chiar dacă vor ajunge la etapa de negocieri, atunci poziția de negociere a Ucrainei să fie mult mai întărită în raport cu acele discuții care vor avea loc după ce se va termina acest război. O decizie istorică practic, alianța a decis să scurteze calea de aderare a Ucrainei, dincolo de faptul că alianța a confirmat că Ucraina urmează să adere la NATO, după finisarea acestui război, decizia de scurtare e un semnal puternic de a încuraja și cred că acestea sunt principalele mesaje, dar trebuie să recunoaștem că în ajunul acestui summit deja erau indicii foarte clar că nu se va ajunge la un consens. Știm foarte bine că alianța NATO e o alianță unde deciziile se iau prin consens, asta înseamnă că toate țările NATO trebuie să spună da. Dacă ar fi existat acest consens, atunci la acest summit probabil era o decizie de a invita Ucraina să adere NATO. Însăși invitația nu ar fi însemnat neapărat declanșarea rigorilor din tratatul NATO, în momentul în care Ucraina nu este parte a NATO, respectiv nu neapărat putem vorbi despre extinderea și responsabilității față de aliați de a se implica în război. Majoritatea țărilor au susținut, dar știm că câteva țări nu au susținut, inclusiv SUA au transmis un mesaj foarte clar înainte de summit că nu este pregătită să accepte Ucraina în NATO până la finalizarea războiului. Respectiv, cred că Ucraina a obținut maxim posibil în cadrul acestui eveniment. Summitul NATO a transmis clar un mesaj puternic Federației Ruse, prin deciziile anunțate de statele bilaterale. Iar ce privește Republica Moldova, într-adevăr, solicitarea de retragere a trupelor ruse care se află ilegal pe teritoriul R. Moldova nu este o premieră, s-a mai vorbit și la alte reuniuni. Este bine că Republica Moldova a fost invitată și a participat la acest summit, este și o continuitate a discuțiilor care au avut loc la ministeriala de anul trecut. Semnalul puternic transmis este important, dar este încărcat și cu decizii, anume de a continua și de a mări sprijinul militar de către NATO și într-un fel, Republica Moldova a primit un mesaj puternic că va fi sprijinită nu doar în a-și întări reziliența de securitate, de apărare, dar țările NATO au ținut de cuviința să-și livreze angajamentul de sprijin inclusiv pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Din punct de vedere politic, acesta este un anunț important", a declarat directorul IPRE, Iulian Groza, în platoul emisiunii "Punctul pe AZi" de la TVR Moldova.

"Așteptările Ucrainei erau foarte mari, să știe concret când vor deveni membri ai NATO. Ar fi cazul să spunem și despre noi, așteptările noastre au fost aproape absente, dar uite că s-a întâmplat și aici o premieră, este pomenită Republica Moldova. Data trecută la Madrid Republica Moldova a figurat, dar despre trupele ruse nu s-a vorbit. Cât pentru Ucraina, s-a văzut că a fost anulată acea foaie de parcurs, a mai rămas un pas de făcut și acesta e legat cu încheierea războiului și mi se pare logic. Și mai este în acea declarație de susținere din partea G7, care pe urmă va fi confirmată prin tratate bilaterale, participă și Japonia. Va merge până acolo, cât va avea nevoie Ucraina. Va fi o susținere permanentă, atât timp cât această amenințare a Rusiei va dispărea", a comentat editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru.

Totodată, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase e de părere că Summitul NATO de la Vilnius este parte a aceluiași proces de resetare totală a sistemului de securitate, crearea unui nou sistem de securitate care ține cont de realitățile zilei de astăzi, de noile frontiere apărute.

"Cât ține de Ucraina, Ucraina mereu a avut mesaje pro NATO, din care rezulta dorința de a adera la NATO, dar la modul serios, o asemenea posibilitate nu a fost luată în calcul de nimeni niciodată până la 24 februarie 2022. Este absolut evident că Ucraina, din punct de vedere geografic, militar, demografic, politic, este cel mai sigur obstacol împotriva expansiunii rusești și din acest considerent, NATO, țările occidentale au adoptat o decizie politică pe termen lung de a sprijini Ucraina. Acum, va fi Ucraina membru NATO, depinde de evoluția războiului.

Elementul noutate pe care l-am văzut și la Summitul de la Vilnius e promisiunea de a accepta Ucraina în cadrul alianței NATO și ca un element practic care dă valoare acestei promisiuni este scutirea de obligații de a avea un plan personal de aderare, ceea ce este pentru prima dată, dacă nu greșesc. De obicei, în mod special, statele care sunt din fosta zonă sovietică au avut planuri individuale de aderare care vizau reforme multidimensionale, începând de la reformele economice, zona de securitate, combaterea corupției și așa mai departe", susține Alexandru Tănase.

Ediţia emisiunii "Punctul pe AZi” de la TVR Moldova poate fi urmărită mai jos.