Jurnalista de investigație Viorica Zaharia afirmă că unul dintre indicatorii importanți ai libertății presei este lipsa cazurilor de jurnaliști persecutați sau forțați să plece în exil.

„Pentru mine, un indiciu că presa de la noi este totuși liberă, deși avem numeroase vulnerabilități, este faptul că, de exemplu, noi nu avem jurnaliști în exil. Deci, dacă vrei să faci presă, să ataci subiecte, orice subiect, tu poți face lucrul ăsta în Republica Moldova, fără să fii persecutat, dus la închisoare, așa cum se întâmplă în alte țări", a declarat președinta Consiliului de presă din R. Moldova. 

Totuși, libertatea presei rămâne fragilă și necesită protecție constantă.

„Libertatea presei, ca și democrația, se apără în fiecare zi. Dacă nu avem atacuri fizice, avem atacuri pe online, avem tot felul de intimidări pe online asupra jurnaliștilor și deocamdată există o senzație că lucrul ăsta este permis și rămâne nepedepsit", a adăugat Zaharia. 

La rândul său, Liuba Șevciuc, jurnalista de investigație, a subliniat că jurnalismul trebuie să servească interesul public, nu grupuri politice sau economice.

„Un jurnalist întotdeauna este în opoziție cu statul și lucrează doar în interes public, adică în interesul cetățeanului", a spus ea, menționând că, în prezent, jurnaliștii se simt liberi să-și aleagă subiectele și să le investigheze.

Cu toate acestea, jurnalismul de investigație se confruntă cu presiuni constante, inclusiv acțiuni în judecată și tentative de intimidare.

„De obicei după ce publicăm unele investigații de interes public se întâmplă că persoanele sau companiile vizate în anchetele noastre ne acționează în judecată. De multe ori se întâmplă că o fac concertat, ceea ce este calificat ca un atac SLAPP astfel încât să ne intimideze și să ne facă să ne oprim din meseria noastră", a explicat jurnalista.

Un alt obstacol major este accesul limitat la informații și lipsa resurselor financiare.

„Nu putem vorbi despre un jurnalism liber fără o susținere financiară. Nu există jurnalism liber fără libertate financiară", a punctat jurnalista adăugând că multe redacții depind de granturi externe pentru a supraviețui.

În același timp, experții atrag atenția asupra scăderii încrederii în presă, fenomen alimentat de avalanșa de informații din mediul online.

„Avem o explozie a rețelelor sociale și sunt foarte multe voci pe social media care transmit informații, iar cititorul de multe ori este confuz, nu mai înțelege care este jurnalist, care nu este jurnalist și are acces la prea multă informație", a explicat Șevciuc.

Ea a subliniat că educația media este esențială pentru combaterea dezinformării.

Comparativ cu anii precedenți, situația mass-media s-a îmbunătățit după 2019, când influența holdingurilor media controlate politic s-a redus, iar legislația a fost ajustată pentru a încuraja pluralismul. Cu toate acestea, provocările persistă, iar specialiștii susțin că atât autoritățile, cât și societatea trebuie să contribuie la protejarea libertății presei.