La un an și patru luni de la lansarea procesului de amalgamare voluntară a localităților, doar 21 dintre cele 898 de primării din Republica Moldova și-au exprimat dorința de a se alătura reformei. În timp ce unele comunități privesc unirea ca pe o șansă de dezvoltare, altele rămân sceptice. Guvernul a inițiat reforma deoarece numărul locuitorilor din multe sate scade de la an la an, iar comasarea este văzută ca o soluție pentru a optimiza resursele și a îmbunătăți serviciile publice.
„Este o idee bună pentr că multe localităţi sunt parasite. La noi satul este frumos, european şi noi nu îl schimbăm”.
Primăria Sireţi raionul Străşeni a fost de acord cu reforma administrativă. Localitatea este învecinată cu alte şapte sate dar niciunul nu a decis oficial iniţierea procesului de amalgamare.
LEONID BOAGHI, primarul satului Sireţi: „Speranţa era foarte mare că va fi satul Roşcani, am avut experienţa de a fi comună. Şi doi, am avut discuţii inclusiv la nivel de echipe între satul Sireţi şi satul Ghidighici. Doamna primar din Ghidighici la fel este cea care susţine acest proces, dar din ce am văzut eu reticenţa cea mai mare este din partea consilierilor locali din satul Ghidighici”.
Primarul comunei Roşcani, Irina Gonţa, a refuzat să comenteze pe marginea acestui proiect. În schimb, raionele Leova, Făleşti şi Anenii Noi sunt cel mai avansate în acest proces de comasare administrativă a localitatilor.
DIANA CHIRIAC, consilier al prim-ministrului: „Noi avem la Nord în raionul Făleşti, avem localitatea Chetriș, Călinești, Hâncești care au iniţiat deciziile de amalgamare voluntară. Au lucrat împreună la o strategie de dezvoltare a noii UTA, adică a noii unități administrativ-teritoriale formate”.
La Anenii Noi, sunt pe drumul cel bun localitășile Roşcani, Teliţa şi Calfa. Iar oraşul Leova intenţionează comasarea cu trei localităţi, Sîrma, Tochile-Răducani şi Sărata-Răzeși.
ALEXANDRU BUJOREAN primarul raionului Leova: „Să creştem numărul populaţiei, creând o primărie unică, o administraţie publică locală cu capacităţi mai mari, cu buget mai mare, cu posibilităţi mai mari de a asigura contribuţia care este obligatorie pentru mai multe proiecte. Inclusiv cele care urmează să vină de preaderare şi cu resurse umane, specialişti bine pregătiţi inclusiv în domeniul atragerii investiţiilor. Acesta a fost raţionamentul şi ceea ce este foarte important este deschidere din partea primarilor”.
Conducerea Congresului Autorităţilor Publice Locale consideră că reticenţa cea mai mare vine din lipsa de claritate a proiectului. Există incertitudini legate de cum vor fi gestionate resursele financiare și serviciile publice.
VIOREL FURDUI director executiv, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova: „Am spus că este nevoie de o comunicare mult mai eficientă cu comunităţiel locale, cu primarii. Al treilea lucru foarte important pe care noi credem că s-a neglijat sunt stimulentele. Stimulenele care au fost prevăzute până la moment, ele nu au fost în măsură să stimuleze într-adevăr autorităţile locale ca să meargă aşa active”.
Pentru reforma administrativ teritoriala, este prevăzut un buget de 250 de milioane de lei. Bani sunt repartizaţii în funcţie de numărul populației viitoarei unităţi administrativ teritoriale comasate. Reforma se poate face doar dacă numărul populaţiei este de minim 3000 de locuitori, iar distanţa de la centrul administrativ nu depăşeşte 25 de kilometri. Primăria se stabileşte în satul cu cel mai mare număr de locuitori, cu cea mai mare capacitate fiscală şi de furnizare a serviciilor publice.
REPORTER: NADIA MIHUŢĂ
IMAGINE: EUGEN PICICUR
