Da, Republica Moldova importă masiv carburanți din România. Oficial, în 2024 a importat în total peste 900 de mii de tone de produse petroliere. Tot oficial, România a acoperit cea mai mare parte din benzina, motorina și gazul lichefiat importat de Moldova, Numai că atunci când pui cifrele cap la cap rezultă aproximativ 10% din piața anuală românească de combustibili pe care Ministerul Energiei o plasează la peste 7 milioane de tone pe an. Cu alte cuvinte, nu, România nu-și golește rezervoarele ca să pară generoasă peste Prut. Face comerț regional, nu sinucidere energetică. 

Și mai avem legenda cu uite, benzina e mai ieftină în Republica Moldova, deși vine din România. Extraordinar. Exact ca și cum prețul la pompă ar fi stabilit de ADN-ul carburantului, și nu de formule fiscale și comerciale. 

Agenția de Reglementare de la Chișinău spune clar că prețul maxim la carburanți se bazează pe cursul de schimb, la care se adaugă marja comercială, acciza și TVA. Pe scurt, nu există benzină patriotică și motorină trădătoare. Există taxe, curs valutar, marje și o piață regională. Dar e mai simplu să urli „paradox!” decât să citești o formulă. 

Apoi vine perla de colecție: „România dă benzină și motorină gratis fermierilor basarabeni”. Aici propaganda are o mică problemă cu calendarul, adică exact cu partea care separă minciuna de realitate. Clipurile fluturate acum pe TikTok și Facebook sunt despre un ajutor umanitar de 4.000 de tone de motorină oferit de România și distribuit în 2024 agricultorilor din Republica Moldova loviți de seceta din 2022. Deci, nu e un cadou inventat ieri, după criza din Orientul Mijlociu, și niciun jaf făcut din rezervoarele românilor. E un ajutor punctual, vechi de aproape doi ani, reciclat acum ca și cum ar fi breaking news. Adică fake news clasic: știre expirată, ambalaj proaspăt, public nervos. 

Și atunci, de ce s-a scumpit carburantul? Nu pentru că Moldova ar bea motorina României cu paiul. Reuters arată că escaladarea conflictului cu Iranul și riscurile din zona Ormuz au împins petrolul în sus, iar Agenția Internațională a Energiei avertizează că perturbările de aprovizionare din Orientul Mijlociu vor lovi Europa în aprilie. Deci, când vezi prețul urcând la pompă, uită-te mai întâi la piața globală, la petrol, la război, la logistică. Nu la poveștile de Facebook în care Chișinăul e prezentat ca o benzinărie parazitară. Pe scurt. Nu, România nu-și abandonează cetățenii ca să alimenteze Republica Moldova. Nu, fermierii moldoveni nu primesc acum motorină moca din mila guvernului de la București. Și nu, prețul din pompă nu crește pentru că un influencer a descoperit Prutul pe hartă. Ce vedem aici e vechea tehnică pro-rusă. Întoarce cetățenii români împotriva cetățenilor Republicii Moldova, scoate contextul din cifre și servește resentiment la litru. E fake news cu pompă, isterie la bidon și propagandă livrată, ca de obicei, din același depozit ideologic de la Răsărit. 

Operațiunea „Jos Creștinismul!”

Doamnelor și domnilor, breaking news: s-a mai descoperit o metodă de a anula o religie. Nu prin teologie, nu prin istorie, nu prin dezbatere. Ci prin sportul preferat al conspiraționiștilor. Iei o poartă închisă, adaugi o muzică de apocalipsă și gata, ai „sfârșitul creștinismului”.

Da, a existat un incident real. Pe 29 martie 2026, autoritățile israeliene au blocat temporar intrarea în Biserica Sfântului Mormânt, iar decizia a fost criticată serios de Patriarhia Latină, Statele Unite, Franța și Italia. Deci, nimeni serios nu spune că a fost un moment normal sau elegant. Numai că între „măsură contestată și disproporționată” și „plan de anulare a creștinismului” e aceeași distanță ca între o pană de curent și sfârșitul civilizației. 

Pentru că detaliul care strică telenovela e acesta. Restricțiile nu afectau doar creștinii. Mass-media regională a relatat că marile locuri sfinte din Orașul Vechi, inclusiv cele ale creștinilor, musulmanilor și evreilor, au fost închise sau sever restricționate, poliția invocând lipsa adăposturilor și accesul dificil pentru intervenții de urgență în caz de atac. Cu alte cuvinte, nu era operațiunea jos creștinismul, ci operațiunea nimeni nu se înghesuie aici când cad rachete. Sună mai puțin spectaculos, știu.

Și acum partea mea preferată. Biserica a fost redusă la tăcere. Serios? Mass-media catolică a menționat exact contrariul. Rugăciunea continua neîntrerupt în Locurile Sfinte, iar celebrările și rugăciunile liturgice nu încetaseră „zi și noapte”. Mai mult, Vaticanul a relatat apoi că s-a ajuns la un acord cu autoritățile israeliene pentru celebrările pascale la Sfântul Mormânt, chiar dacă în condiții restrictive și cu transmisii pentru credincioși. Deci, nu „a dispărut creștinismul”, ci realitatea a refuzat să joace rolul din scenariul conspiraționist. 

Nici replica nu a mai fost niciodată închisă așa nu rezistă. Biserica Sfântului Mormânt a fost închisă publicului pe 25 martie 2020, în pandemie, și a fost redeschisă pe 24 mai 2020, după aproape două luni. Atunci, mass-media relata că accesul public a fost oprit, dar clericii puteau continua rugăciunile în grupuri foarte mici, exact genul de detaliu care rupe vraja oricărui titlu isteric. Altfel spus, Nu, istoria creștinismului n-a început pe Facebook și nu se termină la primul live dramatic. 

Așa că, pe scurt. Da, a existat o măsură reală, contestată și criticată. Nu, ea nu dovedește un plan de anulare a creștinismului. În fake news, schema e mereu aceeași. Iei un fapt, îl umfli până devine profeție și îl servești publicului ca revelație. Numai că adevărul are un defect enervant. Vine cu context. Iar contextul, în cazul ăsta, spune simplu. Nu s-a închis cerul. S-au închis niște porți, temporar. Între cele două e exact diferența dintre jurnalism și delir.

România, Hollywood-ul războiului mondial

Doamnelor și domnilor, țineți-vă bine… pentru că, aparent, România a devenit peste noapte… Hollywood-ul războiului mondial.

Breaking news. 800 de militari americani răniți au fost aduși la baza de la Kogălniceanu! Da, ați auzit bine… 800! Probabil în două avioane low-cost, cu escală la duty free. Problema este că… nu i-a văzut nimeni. Nici localnicii, nici presa, nici internetul. Nici măcar o mătușă vigilentă pe Facebook care să spună: „dragilor, am auzit niște zgomote suspecte”.

Dar stați liniștiți. Informația vine din zona „foștilor ofițeri”, adică acel loc magic unde dovezile sunt opționale și imaginația este nelimitată.

Ministerul Apărării de la București, în schimb, vine și strică tot filmul: „alarmist și complet nefondat”. Adică, tradus liber, o poveste bună de spus la cafea, dar nu și în realitate. 

Și mai avem un mic detaliu… din cele peste 300 de cazuri reale de militari răniți, majoritatea s-au întors deja la datorie. Dar ce contează realitatea când poți rotunji frumos la 800?

Iar partea mea preferată: România ar deveni brusc spitalul strategic al Americii. Sigur. Pentru că atunci când ai baze medicale de top în Germania… alegi, evident, Kogălniceanu. Pentru vibe.

Să nu mai spunem că pentru 800 de răniți ai avea nevoie de un mic festival de avioane militare. Gen… imposibil de ratat. Dar aparent, au venit pe modul stealth. Invizibili pentru toată lumea, inclusiv pentru logică.

Dar de ce apare genul ăsta de „știre”? Simplu. Nu ca să informeze. Ci ca să sperie. Să te facă să crezi că războiul e deja la ușă, că România e în pericol și că… poate ar trebui să începi să te enervezi pe partenerii tăi.

Pentru că, în final, nu e despre 800 de răniți. E despre milioane de oameni care trebuie să fie puțin mai anxioși, puțin mai furioși și mult mai ușor de manipulat.

Dar stați liniștiți. Data viitoare probabil aflăm că baza de la Kogălniceanu ascunde și extratereștri. Tot pe surse. Tot fără dovezi. Tot cu foarte multă convingere.

Dacă Republica Moldova iese din CSI, gata, nu mai recunoaște că s-a destrămat URSS?

Avem o nouă urgență geopolitică de carton. Dacă Republica Moldova iese din CSI, gata, nu mai recunoaște că s-a destrămat URSS. Ați înțeles? Uniunea Sovietică s-ar putea supăra și, cine știe, poate se și recompune de nervi.

Cam asta e logica de laborator stricată pe care o împinge propaganda pro-Kremlin. Adică, dacă denunți niște documente ale CSI în 2026, înseamnă că anulezi un fapt istoric din 1991. Superb. După aceea, probabil, dacă închizi televizorul, dispare și emisia.

Hai să traducem fără aburi imperiali: Republica Moldova s-a desprins de URSS prin declararea independenței, nu prin abonament la CSI. Comunitatea Statelor Independente nu e certificat de naștere pentru statele post-sovietice și nici aparat de resuscitare pentru URSS.

Mai departe ni se spune: dacă ieșim din CSI, Rusia și alții n-ar mai fi obligați să ne recunoască frontierele.

Serios? Deci, integritatea teritorială a unui stat nu mai ține de Carta ONU, de Actul Final de la Helsinki, de Dreptul Internațional, ci de calitatea de membru într-un club regional pe care Rusia însăși l-a călcat în picioare?
 

Că, să ne înțelegem. Georgia era în CSI când Rusia a rupt din ea. Ucraina era în CSI când Rusia i-a anexat teritorii. Deci, mare pavăză, mare garanție, mare respect pentru frontiere. Apoi vine și perla cu Transnistria. Că Tiraspolul ar primi argumente noi pentru pseudo-independență.
Ca și cum separatismul din stânga Nistrului stătea până azi într-un colț, timid, și aștepta doar o hârtie de la CSI ca să prindă curaj. Nu, mulțumim. Transnistria s-a autoproclamat încă din 1990, iar apartenența Moldovei la CSI n-a rezolvat absolut nimic.

Și ultima minciună, servită cu față de expertiză: că actuala guvernare ar fi stricat voit relațiile economice cu CSI. Nu. Le-a stricat realitatea. Și embargourile rusești. Și șantajul politic ambalat în „parteneriat frățesc”. Exporturile spre CSI scad de zeci de ani, nu de ieri. Pe scurt: ieșirea din CSI nu șterge destrămarea URSS, nu anulează granițe, nu inventează Transnistria și nu distruge o economie pe care Kremlinul a sabotat-o singur. Singurul lucru care se pierde aici este încă o pârghie de propagandă rusească. Și de aici, probabil, atâta panică.

În Republica Moldova ar trebui să existe patru limbi oficiale

De la Tiraspol vine o nouă lecție de matematică lingvistică: în Republica Moldova ar trebui să existe patru limbi oficiale, inclusiv româna și… „moldoveneasca”. Extraordinar. Adică aceeași limbă, dar trecută de două ori, probabil ca să iasă mai mult la număr. Numai că realitatea e mai puțin poetică: Constituția spune clar că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, iar Curtea Constituțională a stabilit explicit și unicitatea limbii de stat. Cu alte cuvinte, nu poți dubla aceeași realitate doar pentru că propaganda sovietică i-a schimbat eticheta. 

Și încă ceva: statul deja recunoaște și protejează drepturile celorlalte limbi vorbite în țară. Asta se cheamă protecția minorităților, nu reciclarea unui fals istoric în numele „pluralismului”. 

Iar când Tiraspolul pozează în campion al libertății lingvistice, aici intrăm direct în comedie neagră. CEDO a reținut că autoritățile separatiste au interzis grafia latină și au făcut pași pentru închiderea școlilor care o foloseau. Deci, exact cei care au hărțuit școlile românești vin acum să ne predea democrație. Curat respect pentru limba maternă. Dar numai dacă e scrisă cu alfabetul aprobat de ei.