În Republica Moldova se desfășoară, în prezent, un amplu proces de verificare a integrității etice și financiare a tuturor procurorilor din funcții-cheie. Scopul acestei evaluări este de a releva potențialele cazuri de corupție din sistemul Procuraturii.
Deși tot mai prezente pe agenda publică, noțiunile de Vetting și Pre-Vetting continuă să fie confundate, generând confuzie sau interpretări eronate. Pentru a aduce un plus de claritate în distingerea acestor două etape de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor, au fost explicate deosebirile dintre cele două procese, scrie Bizlaw.md.
Pre-Vettingul vizează candidații care doresc să facă parte din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) sau din colegiile sale specializate, responsabile de numirea, transferarea, promovarea în funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare faţă de procurori. Totodată, Pre-Vettingul este aplicat și în privința candidaților ce aspiră la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cadrul colegiilor sale din subordine.
Acest proces a început în 2022 și este reglementat de Legea 26/2022. Până de curând, acest proces de pre-vetting al procurorilor era desfășurat de Comisia Pre-Vetting (denumită oficial Comisia Independentă de Evaluare). Mandatul Comisiei Pre-Vetting au fost preluat, în mod oficial, de Comisia de Evaluare a Procurorilor, care a fost instituită la sfârșitul anului 2023. Comisia se concentrează, în prezent, pe procesul de verificare a integrității etice și financiare a 33 de candidați la funcția de membru al colegiilor CSP.
Vettingul, pe de altă parte, presupune evaluarea a peste 200 de procurori din funcții-cheie, precum și a celor care aspiră la aceste funcții. Verificarea procurorilor se desfășoară în temeiul unei noi legi - 252/2023. Această lege prevede evaluarea integrității etice și financiare a tuturor procurorilor care dețin sau au ocupat funcții-cheie în cadrul sistemului Procuraturii în perioada 1 ianuarie 2017 – 22 august 2023.
Nepromovarea Vettingului poate avea urmări serioase pentru cariera procurorilor cu probleme de integritate. În astfel de cazuri, Comisia de Evaluare a Procurorilor transmite CSP un raport cu constatările sale; dacă Consiliul acceptă constatările, nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcție a procurorului respectiv. Totodată, acesta este lipsit de dreptul de a exercita funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani.
O comisie de evaluare similară a fost înființată în 2023, în temeiul legilor 65/2023 și 252/2023, pentru verificarea judecătorilor în funcție, precum și a candidaților la funcția de judecător. Comisia de Evaluare a Judecătorilor își desfășoară activitatea în paralel cu Comisia de Evaluare a Procurorilor.
