Credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbe și pentru a sfinți fructele și legumele din noua recoltă. Potrivit tradiției, în această zi se gustă pentru prima dată merele, strugurii, nucile și alunele din anul respectiv, iar acestea sunt consumate alături de miere și castraveți.

Sfântul Ilie este considerat și patronul apicultorilor. În satele de odinioară, în această zi avea loc „retezatul stupilor”, adică recoltarea mierii de albine, un moment important pentru gospodari.În tradiția populară, Sfântul Ilie este văzut ca stăpân al tunetelor și fulgerelor, care străbate cerul într-un car de foc și pedepsește răul. 

Totodată, el este cinstit de Biserică drept prorocul care, prin rugăciunile sale, a adus ploaia peste ținutul Israelului după trei ani și jumătate de secetă.

De sărbătoarea Sfântului Ilie sunt legate numeroase obiceiuri și credințe populare. În dimineața acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse la uscat și păstrate pentru folosirea lor de-a lungul anului. Tradiția spune că plantele culese acum au puteri tămăduitoare deosebite.

De asemenea, în ajunul sărbătorii existau obiceiuri legate de aflarea ursitului. Se credea că fetele care respectau anumite ritualuri puteau afla în vis cum le va fi viitorul soț.

Sfântul Mare Proroc Ilie a trăit cu peste 800 de ani înainte de nașterea lui Iisus Hristos și este una dintre cele mai importante figuri ale Vechiului Testament. În iconografia creștină, acesta este reprezentat fie în peștera unde era hrănit de un corb, fie într-un car de foc, simbol al ridicării sale la cer.