Aproape jumătate dintre minorii ce au ajuns după gratiile penitenciarelor din Republica Moldova sunt recidivişti. Cei mai mulți au săvârşit fapte grave şi deosebit de grave. În cazul copiilor şi adolescenţilor, pedeapsa cu închisoarea se aplică, de regulă, în cazuri extreme, când este vorba de infracţiuni săvârşite cu o deosebită cruzime. Potrivit legislaţiei, termenul maxim de detenţie pentru minori nu poate depăşi 12 ani şi jumătate.
Potrivit raportului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la începutul lunii octombrie 2022, după gratii se aflau 36 de deţinuţi condamnați când erau minori. 26 aunt și acum sub 18 ani iar 10 au atins vârsta majoratului în detenţie.
MINORI DUPĂ GRATII
Total 36
14 - 18 ani 26
18 - 21 ani 10
20 dintre aceştia au fost condamnaţi PENTRU PRIMA DATĂ, şapte - pentru a doua oară, iar nouă au la activ mai mult de trei condamnări. 27 dintre minorii aflaţi după gratii au săvârşit crime grave şi deosebit de grave, iar nouă - infracţiuni mai puţin grave. Cei mai mulți dintre ei au comis furturi, jafuri şi tâlhării. Mulţi au fost condamnaţi pentru viol şi chiar omor, alţii - pentru comiterea unui cumul de infracţiuni.
RECIDIVA ÎN RÂNDUL DEŢINUŢILOR MINORI
Sursa: ANP
Prima condamnare 20 deţinuţi
A doua condamnare 7 deţinuţi
A treia şi mai multe condamnări 9 deţinuţi
GRAVITATEA INFRACŢIUNILOR
Sursa: ANP
Deosebit de grave 15
Grave 12
Mai puţin grave 9
11 minori vor sta în spatele gratiilor până la trei ani, iar 13 - până la cinci ani. Nouă deţinuţi au condamnări între cinci şi 10 ani, iar trei au de ispăşit pedepse mai mari de zece ani.
TERMENE DE DETENŢIE
Sursa: ANP
<3 ani de detenţie 11 minori
3-5 ani de detenţie 13 minori
5-10 ani de detenţie 9 minori
>10 ani de detenţie 3 minori
19 condamnaţi au vârste cuprinse între 17 şi 18 ani, iar şapte între 16 şi 17 ani. Alţi 10 deţinuţi au între 18 şi 21 de ani, însă au ajuns după gratii în adolescenţă. Datele ANP mai arată că din numărul total de adolescenţi ajunşi după gratii, 30 sunt elevi, iar 6 au absolvit şcoala, dar nu sunt angajaţi în câmpul muncii. 09.28
La câţiva kilometri de Chişinău, ascus parcă printre stâncile înalte de piatră, se află Penitenciarul numărul 10, din localitatea Goian, municipiul Chişinău. Este singurul din Republica Moldova în care îşi fac pedeapsa tinerii şi adolescenţii care au comis infracţiuni. Istoriile lor sunt șocante și diferite, la fel ca şi motivele care i-au determinat să săvârşească fărădelegi. Unii au făcut-o din rea-voinţă, alţii, din naivitate, disperare sau pentru că nimeni nu i-a învăţat, la timpul potrivit, ce înseamnă bine şi ce e rău. De multe ori, însă, şi primii, şi cei din urmă, sunt pedepsiţi la fel. Acestui tânăr, căruia îi păstrăm anonimatul, îl vom spune Bogdan. Are 18 ani şi a ajuns după gratii în urmă cu un an, pentru viol.
BOGDAN, deţinut: "Eu pe această cale am ajuns, să-i zic, cu ajutorul prietenilor, pentru că nu am avut un grup de prieteni foarte, foarte buni. Erau şi cu defecte, dar cu ajutorul lor am ajuns să fiu aici."
Bogdan îşi recunoaşte vina şi regretă fapta comisă.
BOGDAN, deţinut: "Eu, sincer să vă spun, pierd o perioadă, foarte, perioada adolescenţei unde... nu mai pot întoarce nimic."
Tânărul va ieşi de după gratii abia peste patru ani şi patru luni. Nu pierde însă timpul în zadar, şi încearcă să se adapteze pentru a se putea încadra mai uşor în societate atunci când va părăsi penitenciarul. A învăţat deja două meserii. Are diplome de absolvire a cursurilor de electrician şi de bucătar. Acum lucrează la cantina închisorii și prepară mâncare pentru deţinuţi.
BOGDAN, deţinut: "Salariul este de 650 de lei.
- 650 de lei lunar, da?
- Da.
- Şi ce faci cu banii aceştia?
- M-am gândit ca banii să-i trimit acasă, să-i pună acolo undeva, să se grămădească pentru când voi ieşi la libertate."
În penitenciar am cunoscut şi condamnat care are doar 16 ani. Este din raionul Orhei, iar cea mai mare pasiune a sa, pe care a descoperit-o după gratii, este să compună poezii.
"Mamă mamă, dulce mamă, eşti frumoasă ca o floare. Eşti cea mai scumpă de pe lume. Şi ca o floare dansatoare. Îţi mulţumesc eu chiar din suflet, că m-ai născut şi m-ai crescut. Eu Edis fiul tău iubit, îţi mulţumesc până-n pământ."
"Poezia asta am scris-o când am venit în Penitenciarul numărul 10 şi stăteam singur în celula dată. M-am pus pe geam şi am început a scrie. Mama pentru mine este totul."
Mama este singura persoană care nu i-a întors spatele atunci când a ajuns după gratii. Adolescentul a fost condamnat pentru omor și avea doar 14 ani când a comis nenorocirea. A ucis un alt copil, iar pentru această faptă a fost condamnat la 11 ani de puşcărie.
"Abia la urmă mi-am dat seama de greşeala pe care am făcut-o. Chiar şi până în ziua de astăzi regret pentru tot ce am făcut."
Adolescentul este unul dintre deținuții model de la penitenciarul Goian. Este activ, participă la toate activităţile, iar în aproape trei ani după gratii a învăţat 5 meserii.
"Am absolvit cizmarul, bucătarul, electric, tencuitor şi frizer. Şi toate pe note bune. Mai jos de opt şi nouă nu am avut."
Datorită comportamentului spu, judecătorii i-au redus pedeapsa la jumătate. În loc de 11 ani, va sta după gratii puţin peste 5. Adolescentul arde de nerăbdare să ajungă în libertate şi visează să devină bucătar.
"Vreau să cresc până la şef bucătar, şi să plec peste hotare să lucrez."
În ziua când am filmat în penitenciar, în subsolul blocului de detenţie se desfăşurau ore practice pentru meseria de lăcătuş-electrician.
"Acestea sunt întrerupătoare automate, dar alături aveţi întrerupător diferenţial. Uitaţi-vă în panouri. Aveţi aşa, da avem unul mai mărişor, aşa sună. Acela este întrerupător diferenţial."
La cursul care durează jumătate de an, s-au înscris 10 deţinuţi. Orele sunt predate de către Directorul Şcolii Profesionale numărul 7 din Chişinău.
ALEXANDRU CIOBANU, directorul Şcolii Profesionale nr. 7, Chişinău: "Ei acum îşi valorifică timpul până la urmă. Până mai una, alta, nu pur şi simplu pierd timpul în zadar. După îmbrăţişarea meseriei, când se eliberează, uşor se pot angaja la întreprinderile din construcţii, care sunt în domeniul electricităţii. Mai mult decât atât. Le poate ajuta şi în viaţă."
Cei mai mulți dintre minorii condamnaţi s-au convind că detenția nu este o piedică pentru realizarea profesională. Mulţi însă simt că trebuie să-și ocupe timpul cu folos, abia după câteva luni petrecute în penitenciar. Este şi meritul specialiştilor din spatele gratiilor care lucrează zilnic cu minorii condamnați pentru a-i reeduca şi ajuta să se încadreze mai uşor în societate. Fiecare deţinut are un plan induvidual de executare a pedepsei.
VLADISLAVA BALAN, ofiţer principal, Secţiei Reintegrare Socială: "Acest plan însăşi presupune petrecerea a câtorva programe pe diferite paliere. Educativ, asistenţă socială şi psihologică. Pe lângă toate acestea este foarte necesară instruirea. Atât gimnazială cât şi cea profesională. Cum se menţionează, în cadrul instituţiei noastre sunt petrecute diferite cursuri profesionale. Cum ar fi cizmar, frizerul, bucătarul, tencuitorul, electromontatorul."
Opt specialişti se ocupă zilnic de educarea delicvenţilor minori. Vladislava Balan este psiholog, şi de trei ani oferă consiliere deţinuţilor de la Goian. Și sprijinul părinţilor este important în echilibrarea stării emoţionale a adolescenţilor. Astlfel, periodic, instituţia organizează întâlniri cu cei dragi. Mulţi însă nu se pot bucura de afecţiune părintească. O bună parte dintre minori fac parte din familii nevoiaşe sau sunt orfani. Aşa că, în majoritatea cazurilor, după eliberare, nimeni nu-i aşteaptă acasă. De multe ori sunt respinși și de societate. În aceste condiţii, şansele de recidivă sunt foarte mari, mai ales că nici statul nu oferă sufficient sprijin pentru a se reintegra.
VLADISLAVA BALAN, ofiţer principal, Secţiei Reintegrare Socială: "Recidiva este foarte mare în majoritatea cazurilor. Mai apare şi fenomenul etichetării sociale care îl privesc cu alţi ochi şi nu-i oferă acea posibilitate de angajare, de integrare într-un colectiv precum celorlalţi, şi iată momentul ăsta pentru că este susţinut, ghidat şi monitorizat, îl face să revină în penitenciar."
LIUBA JIGNEA-SUVEICĂ, şef interimar al ANP: "Statistica de recidivă este de plus minus 70 de procente. În foarte scurt timp, ei revin în viaţa infracţională reieşind din aceea că nu se pot adapta. Nu-şi găsesc un loc de muncă, nu sunt acceptaţi, sunt stigmatizaţi şi acestea sunt consecinţele."
Înainte de o sentinţă, minorii sunt repartizaţi, pe durata arestului preventiv, în mai multe închisori pentru adulţi din Republica Moldova. 23 de adolescenţi sunt în prezent, în aşteptarea unui verdict. Cei mai mulţi sunt plasaţi în Penitenciarul numărul 13.
NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: "Aproape jumătate din numărul total de minori plasaţi în arest preventiv în penitenciarul numărul 13 din Chişinău sunt recidivişti. În data de 1 octombrie, aici îşi aşteptau sentinţa de judeacată 14 băieţi. Majoritatea au fost reţinuţi pentru săvârşirea unor crime grave şi deosebit de grave. Doasele acestora sunt în examinare, iar în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi, vor fi transferaţi în penitenciarul pentru minori."
Minorii stau în medie aproape un an în arest preventiv în penitenciar. Sunt însă şi excepţii.
LIUBA JIGNEA-SUVEICĂ, şef interimar al ANP: "Arestul preventiv se aplică doar atunci când sunt careva circumstanţe care ar putea să înrăutăţească situaţia, sau care ar putea să denatureze careva etape, atunci când se lucrează la descoperirea unei infracţiuni. Cel mai lung termen a fost cred că maximal până la opt, nouă ani."
Potrivit autorităţilor, numărul condamnaţilor minori şi a celor care se află în arest preventiv este stabil de la un an la altul. În primele nouă luni sin 2022, aproape 720 de copii şi adolescenţi au ajuns pe mâna oamenilor legii după ce au comis infracţiuni. Sunt cam 670 de băieţi şi 50 de fete.
GHEORGHE LOZOVANU, şef Secţie Siguranţă Minori, INSP: "Statistica pe care o gestionăm, copiii din familii cu ambii părinţi sunt acei care săvârşesc cel mai des infracţiuni. Motivele şi cauzele sunt diferite. Problema cea mai mare este dezorganizarea familiei. Consumul de băuturi alcoolice în abuz. Consumul de substanţe narcotice în cadrul familiei, violenţa. Practic rădăcinele comportamentului deviant al copiilor se pornesc din familie."
Rata de condamnare în rândul minorilor certaţi cu legea este de 70 la sută. Aceştia pot ajunge în custodia Sistemului Administrației Penitenciarelor începând cu vârsta de 14 ani. De libertate sunt lipsiţi în special cei care comit infracţiuni grave sau excepţional de grave, recidiviştii sau minorii care încalcă repetat legea.
Înainte de condamnare, ei sunt, pentru o perioadă, în evidenţa Inspectoratului Naţional de Probaţiune unde sunt evaluați și se face o caracterizere. Documentul ajunge pe masa judecătorilor, iar aceștia află aproape toată viaţa minorului - în ce condiţii trăieşte, dacă a mai fost certat cu legea, ce cred despre el vecinii, rudele, prietenii şi profesorii.
SILVIA OBOROC, consilier de probaţiune: "Putem spune că aceasta este un fel de autobiografie a minorului unde includem factorii sau motivele ce au dus la săvârşirea acestei fapte."
Tot la biroul de probaţiune ajung, în baza unei decizii judecătoreşti, minorii care se eliberează din penitenciare înainte de termen sau cei care au comis infracţiuni uşoare. De regulă le este dictată o perioadă condiţionate de executare a pedepsei care prevede obligativitatea de a urma anumite programe de reeducare şi resocializare.
"Nu ai voie să schimbi domiciliul fără consinţământul organului competent. Ai fost motivat ca să participi la program probaţional. Ai înţeles care este scopul programului?
- Da."
Acest tînăr are 17 ani, este din Chişinău şi frecventează de aproape un an programul de probațiune. În 2020, s-a încăierat cu un coleg de clasă care a ajuns la spital cu răni grave.
"Nu am avut nici o vină. Eu în apărare. M-am apărat. Eram nevoit să-l lovesc, o dată. I s-a rupt maxilarul. Şi am ajuns iată aici. Totuşi că el a fost vinovat, dar am ajuns eu."
În mai puţin de o lună, îi expiră termenul de executare condiţionată a pedepsei.
"Am învăţat cum să mă comport în lume. Am mai fost la teatre, m-am făcut puţin mai cultural. Am învăţat a vorbi cu lumea. M-a ajutat probaţiunea."
Acum regretă cele întâmplate şi spune că a învăţat o lecţie pentru toată viaţa.
"Regret. Am un an de probaţiune. Puteam să intru şi în închisoare pe doi ani şi jumătate oricum, probaţiunea este. Şi oricum a rămas pe viaţă, o pată."
Cazuri similare sunt multe şi diferite. Partea bună e că, potrivit poliţiei, în acest an, numărul faptelor penale comise de minori a scăzut cu aproape 16 la sută - de la 545 câte au fost în 2021, la 460. În aproape 320 dintre cazuri, aceştia au săvârşit furturi, jafuri şi tâlhării. Cea mai mare rată a criminalităţii juvenile este în muncipiile Chişinău şi Bălţi, şi raioanele Soroca, Ungheni şi Călăraşi. În prezent, în evidenţa poliţiei se află peste 1300 de minori cu probleme sau predispuşi să comită infracţiuni.
