Conform deciziei primei instanțe, în 2010, Gheorghe Gorun ar fi emis o hotărâre contrară legii la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie privind încasarea unei datorii de 180 milioane de dolari de la o persoană fizică din Republica Moldova și două companii din Rusia.

Într-un alt caz, în martie 2013, judecătorul a emis o altă hotărâre contrară legii la cererea unei companii britanice privind încasarea a 610 milioane de dolari de la o persoană fizică din Republica Moldova, o companie din Seychelles și patru companii din Federația Rusă.

Cele două decizii cu privire la încasarea în total a 790 de milioane de dolari în beneficiul unei companii britanice a fost pronunțată în lipsa actelor care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului. De asemenea, judecătorul a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar nu erau autentificate corespunzător și nici legalizate.

La fel ca alți 13 judecători implicați în dosarul „Spălătoria rusească”, Gheorghe Gorun a fost cercetat inițial pe două capete de acuzare: spălarea banilor și pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 15 septembrie 2016, Procuratura Anticorupție a pornit urmărirea penală pentru participare la comiterea unei infracțiuni și spălare de bani. El s-a aflat sub urmărire penală din 2016 și până în 2020.

Pe 30 septembrie 2020, în perioada mandatului lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general, Gorun a fost scos de sub urmărire penală, la fel ca și colegii săi, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. Ordonanța prevedea de asemenea reabilitarea deplină a magistratului.

În baza acestei decizii, el a solicitat în instanță și a câștigat, în iulie 2024, în primă instanță, achitarea din partea statului a 650.000 de lei ca prejucidiu moral. Pe 10 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru a redus valoarea prejudiciului de la 650.000 la 350.000 de lei.